1. Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri
(art. 455 – art. 462 C.fiscal) se modifică, conform Codului fiscal ce va intra
în vigoare de la 01.01.2016, atât din
punctul de vedere al cotelor de impozitare, cât și din punctul de vedere al
modului de stabilire a valorilor impozabile.
Tot
codul fiscal prevede că, orice persoană care are în proprietate o clădire
situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire (art. 455 alin. 1
C.fiscal).
Taxa
pe clădire (art. 455 alin. 2 C.fiscal) se aplică pentru clădirile proprietate
publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale,
concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz,
oricăror entităţi, altele decât cele de drept public și reprezintă sarcina
fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare
sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri.
Impozitul
pe clădiri, precum şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al
comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. În
cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe clădiri se datorează către
bugetul local al sectorului în care este amplasată clădirea.
În
cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe
persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul
pentru spaţiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul
în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun,
fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru
clădirea respectivă.
Cazurile
de scutire/reducere de plată a impozitului/taxei pe clădiri sunt prevăzute la
art. 456 din Codul fiscal și se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor celui în care persoana depune documentele justificative.
În
cazul sediilor de societăți din apartamente, contribuabilul este cel care va
încadra clădirea în categoria rezidențială, nerezidențială sau mixtă.
Conform
art. 453 Cod fiscal:
lit.
d) clădire cu destinaţie mixtă - clădire folosită atât în scop
rezidenţial, cât şi nerezidenţial;
lit.
e)clădire nerezidenţială - orice clădire care nu este rezidenţială;
lit.
f)clădire rezidenţială - construcţie alcătuită din una sau mai multe
camere folosite pentru locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile
necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii;
Această
clasificare a clădirilor făcută de părți prin contractul de închiriere sau cel
de comodat va reprezenta elementul principal care va sta la baza deciziei de
încadrare într-una dintre cele trei categorii.
1.1.
Stabilirea valorii impozabile ale clădirilor:
Valorile
clădirilor nerezidențiale aparținând persoanelor fizice precum și valorile
impozabile ale clădirilor, atât rezidențiale cât și nerezidențiale, aparținând
persoanelor juridice, vor fi puse la dispoziția autorităților locale de către
contribuabili printr-un raport de evaluare pentru toate clădirile deținute de
către contribuabil în raza administrativ teritorială a autorității locale
respective.
1.1.1.
Valoarea impozabilă a clădirii rezidenţiale aflată în proprietatea persoanelor fizice,
exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite
desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă
corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul următor:
|
Valoarea
impozabilă
-
lei/m2-
|
Tipul
clădirii
|
Cu
instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire (condiţii cumulative)
|
Fără
instalaţii de apă, canalizare, electrice sau încălzire
|
A.
Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă
sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau
chimic
|
1.000
|
600
|
B.
Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din cărămidă
nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament
termic şi/sau chimic
|
300
|
200
|
C.
Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă
arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic
şi/sau chimic
|
200
|
175
|
D.
Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din
cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament
termic şi/sau chimic
|
125
|
75
|
E.
În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la
subsol, demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, în oricare dintre
tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D
|
75%
din suma care s-ar aplica clădirii
|
75%
din suma care s-ar aplica clădirii
|
F.
În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la
subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de
locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D
|
50%
din suma care s-ar aplica clădirii
|
50%
din suma care s-ar aplica clădirii
|
Valoarea
impozabilă a clădirii rezidențiale aflată în proprietatea persoanelor fizice se
ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată
clădirea, prin înmulţirea valorii determinate mai sus cu coeficientul de
corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul următor:
Zona
în cadrul localităţii
|
Rangul
localităţii
|
|
0
|
I
|
II
|
III
|
IV
|
V
|
A
|
2,60
|
2,50
|
2,40
|
2,30
|
1,10
|
1,05
|
B
|
2,50
|
2,40
|
2,30
|
2,20
|
1,05
|
1,00
|
C
|
2,40
|
2,30
|
2,20
|
2,10
|
1,00
|
0,95
|
D
|
2,30
|
2,20
|
2,10
|
2,00
|
0,95
|
0,90
|
În
cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8
apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut la alin. (6) se reduce cu 0,10.
Reduceri
ale valorii impozabile a clădirii se fac în funcţie de anul terminării
acesteia, după cum urmează:
a)cu
50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1
ianuarie a anului fiscal de referinţă;
b)cu
30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani
inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;
c)cu
10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani
inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.
1.1.2.
În cazul clădirilor neredizențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice
și dacă
valoarea clădirii nu poate fi calculată conform art. 458 alin. 1 C. fiscal, impozitul
se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate
conform art. 457, așa cum am arătat mai sus.
1.1.3.
Valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice
este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se
datorează impozitul/taxa şi poate fi:
a)ultima
valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;
b)valoarea
rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în
conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data
evaluării;
c)valoarea
finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în
cursul anului fiscal anterior;
d)valoarea
clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de
proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;
e)în
cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing
financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un
evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor
aflate în vigoare la data evaluării;
f)în
cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în
contabilitatea proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului,
locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.
Valoarea
impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de
evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu
standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării.
Prevederile
de mai sus nu se aplică în cazul clădirilor care aparţin persoanelor faţă de
care a fost pronunţată o hotărâre definitivă de declanşare a procedurii
falimentului.
Caz
special de cotă diferită a impozitului: în cazul în care proprietarul clădirii
nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori
anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%.
Autoritățile
locale pot verifica rapoartele de evaluare numai prin intermediul unui
evaluator autorizat care deține specializarea “Verificarea evaluărilor” (VE-EPI)
care este angajat sau colaborator al autorității locale respective.
Cota
impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local.
La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General
al Municipiului Bucureşti, indiferent de proprietar.
1.2.
Impozitul pe clădirile proprietatea persoanelor fizice.
1.2.1.
Impozitul pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice
(art. 457 C.fiscal).
Pentru
clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor
fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse
între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii.
Cota
impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La
nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al
Municipiului Bucureşti.
1.2.2.
Impozitul pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice
(art. 458 C.fiscal).
Pentru
clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul
pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3%
asupra valorii care poate fi:
a)valoarea
rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în
ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
b)valoarea
finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în
ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
c)valoarea
clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de
proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de
referinţă.
Pentru
clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate
pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin
aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
În
cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform criteriilor de
mai sus, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii
impozabile determinate conform art. 457.
1.2.3.
Impozitul pe clădirile cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea
persoanelor fizice (art. 459 C.fiscal):
În
cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice,
impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită
în scop rezidenţial conform art. 457 cu impozitul determinat pentru suprafaţa
folosită în scop nerezidenţial, conform art. 458 Cod fiscal.
În
cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care
nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform
art. 457.
Dacă
suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial
nu pot fi evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli:
a)în
cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care
nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform
art. 457;
b)în
cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care
se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt
înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică,
impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 458.
1.3.
Impozitul pe clădirile proprietatea persoanei juridice:
1.3.1.
Impozitul pe clădirile rezidențiale proprietatea persoanei juridice:
Art.
460 C.fiscal reglemetează calculul impozitului/taxei pe clădirile deţinute de
persoanele juridice astfel, pentru clădirile rezidenţiale aflate în
proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se
calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% - 0,2% asupra valorii
impozabile a clădirii.
1.3.2.
Impozitul pe clădirile nerezidențiale proprietatea persoanei juridice:
Pentru
clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele
juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote
cuprinse între 0,2% - 1,3%, inclusiv, asupra valorii impozabile a clădirii.
Pentru
clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele
juridice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe
clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii
impozabile a clădirii.
1.3.3.
Impozitul pe clădirile cu destinație mixtă proprietatea persoanei juridice:
În
cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor
juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru
suprafaţa folosită în scop rezidenţial, cu impozitul calculat pentru suprafaţa
folosită în scop nerezidenţial, conform celor mai sus arătate.
2. Impozitul pe teren şi taxa pe teren (cap. 3 Cod
fiscal):
Art.
463 din Codul fiscal reglementează regulile generale în materie, atfel:
- orice persoană care are în proprietate
teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând
cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel.
- pentru terenurile proprietate publică sau
privată a statului ori a unităţilor administrativ- teritoriale, concesionate,
închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, se stabileşte taxa
pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor,
titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, în condiţii similare
impozitului pe teren.
- impozitul
pe teren, precum şi taxa pe teren se datorează către bugetul local al comunei,
al oraşului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul
municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe teren se datorează către bugetul
local al sectorului în care este amplasat terenul.
Taxa pe teren se plăteşte proporţional cu
perioada pentru care este constituit dreptul de concesionare, închiriere,
administrare ori folosinţă.
Pe perioada
în care pentru un teren se plăteşte taxa pe teren, nu se datorează impozitul pe
teren.
- în cazul terenului care este deţinut în
comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit
pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot
stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în
comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.
Scutirile
și reducerile la impozitul/taxa pe teren sunt reglementate la art. 464
C.fiscal.
2.2. Art.
465 Cod fiscal reglementează
calculul
impozitului/taxei pe teren conform principiului conform căruia:
impozitul/taxa
pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii
în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului,
conform încadrării făcute de consiliul local.
2.2.1.
În cazul unui teren amplasat în
intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, precum şi terenul înregistrat în registrul agricol la
altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii în suprafaţă
de până la 400 m2, inclusiv, impozitul/taxa pe teren se
stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma
corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:
Zona în cadrul localităţii
|
Nivelurile
impozitului/taxei, pe ranguri de localităţi
-
lei/ha -
|
0
|
I
|
II
|
III
|
IV
|
V
|
A
|
8282-20706
|
6878-17194
|
6042-15106
|
5236-13090
|
711-1788
|
569-1422
|
B
|
6878-17194
|
5199-12998
|
4215-10538
|
3558-8894
|
569-1422
|
427-1068
|
C
|
5199-12998
|
3558-8894
|
2668-6670
|
1690-4226
|
427-1068
|
284-710
|
D
|
3558-8894
|
1690-4226
|
1410-3526
|
984-2439
|
278-696
|
142-356
|
În
cazul unui teren amplasat în intravilan,
înregistrat în registrul agricol la altă
categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafaţa
care depăşeşte 400 m2, impozitul/taxa pe teren se stabileşte
prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma
corespunzătoare prevăzută la alin. (4), iar acest rezultat se înmulţeşte cu
coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la alin. (5).
Art.
465 alin. (4) C.fiscal:
Pentru
stabilirea impozitului/taxei pe teren, potrivit celor de mai sus, se folosesc
sumele din tabelul următor, exprimate în lei pe hectar:
|
Zona
Categoria
de folosinţă
|
A
|
B
|
C
|
D
|
1
|
Teren
arabil
|
28
|
21
|
19
|
15
|
2
|
Păşune
|
21
|
19
|
15
|
13
|
3
|
Fâneaţă
|
21
|
19
|
15
|
13
|
4
|
Vie
|
46
|
35
|
28
|
19
|
5
|
Livadă
|
53
|
46
|
35
|
28
|
6
|
Pădure
sau alt teren cu vegetaţie forestieră
|
28
|
21
|
19
|
15
|
7
|
Teren
cu ape
|
15
|
13
|
8
|
0
|
8
|
Drumuri
şi căi ferate
|
0
|
0
|
0
|
0
|
9
|
Teren
neproductiv
|
0
|
0
|
0
|
0
|
Art.
465 alin. (5) C.fiscal:
Suma
stabilită conform alin. (4) se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie
corespunzător prevăzut în următorul tabel.
|
Coeficientul
de corecţie
|
0
|
8,00
|
I
|
5,00
|
II
|
4,00
|
III
|
3,00
|
IV
|
1,10
|
V
|
1,00
|
2.2.2.
În cazul unui teren amplasat în
extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea
suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută
în următorul tabel, înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător
prevăzut mai sus:
|
Categoria
de folosinţă
|
Impozit
(lei)
|
1
|
Teren
cu construcţii
|
22-31
|
2
|
Teren
arabil
|
42-50
|
3
|
Păşune
|
20-28
|
4
|
Fâneaţă
|
20-28
|
5
|
Vie
pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5.1
|
48-55
|
5.1
|
Vie
până la intrarea pe rod
|
0
|
6
|
Livadă
pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 6.1
|
48-56
|
6.1
|
Livadă
până la intrarea pe rod
|
0
|
7
|
Pădure
sau alt teren cu vegetaţie forestieră, cu excepţia celui prevăzut la nr. crt.
7.1
|
8-16
|
7.1
|
Pădure
în vârstă de până la 20 de ani şi pădure cu rol de protecţie
|
0
|
8
|
Teren
cu apă, altul decât cel cu amenajări piscicole
|
1-6
|
8.1
|
Teren
cu amenajări piscicole
|
26-34
|
9
|
Drumuri
şi căi ferate
|
0
|
10
|
Teren
neproductiv
|
0
|
Înregistrarea
în registrul agricol a datelor privind clădirile şi terenurile, a titularului
dreptului de proprietate asupra acestora, precum şi schimbarea categoriei de
folosinţă se pot face numai pe bază de documente, anexate la declaraţia făcută
sub semnătura proprie a capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui
membru major al gospodăriei. Procedura de înregistrare şi categoriile de
documente se vor stabili prin norme metodologice.
Nivelul impozitului pe teren se stabileşte
prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această
atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Red. StudioLegal/Av. BRC/09.12.2015
Art. 458 alin. 1 C.fiscal:
a) valoarea rezultată dintr-un raport de
evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului
de referinţă;
b)valoarea finală a lucrărilor de
construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori
anului de referinţă;
c)valoarea clădirilor care rezultă din actul
prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în
ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.