Mamelor și taților din țara întreagă - concediul de creștere copil (varianta 2013)

-->

-->

Concediul de creştere copil 2013

1. Întrebare: Angajatorul poate înceta raporturile de muncă sau de serviciu faţă de salariata firmei care este în concediu de creşterea copilului ?

Potrivit prevederilor în vigoare din Ordonanţa de urgenţă nr. 111 din 08/12/2010 privind concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului:

Art. 25 alin. 2 interzice angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:

 a) salariatei/salariatului care se află, după caz, în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an sau de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap;

 b) salariatei/salariatului care se află în plata stimulentului de inserţie prevăzut la art. 7.

2. Întrebare : Cât timp  după  reluarea raporturilor de muncă salariata/ul nu poate fi concediată – este protejată de lege?

Art. 25 alin. 3  stipulează că angajatorul nu poate să dispună încetarea raporturiloe de muncă sau de serviciu timp de 6 luni după revenirea  definitivă a  salariatei/salariatului.

Excepţie: Art. 25 alin. 4 : Prevederile alin. (2) şi (3) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii.

3. Întrebare : Tatăl trebuie să stea o lună acasă în contul acestui concediu?

Art. 11 din Ordonanţa de mai sus prevede că începând de la 1 martie 2012, din totalitatea concediului de creştere şi îngrijire a copilului până la doi ani, cel puțin o lună îi revine celuilalt partener.

Daca perioada solicitată este de 1 an, mama beneficiază de concediu 11 luni, iar tatăl de cea de-a 12-a lună. Foarte important de reţinut este că, indiferent dacă tatăl îşi solicită sau nu dreptul, perioada mamei va rămâne aceeaşi, de 11 luni. Acesta nu este un drept ce se poate transfera între parteneri. În cazul în care tatăl renunţă la respectiva lună, ea se pierde, iar statul nu oferă nici un fel de compensaţie.

StudioLegal/16.05.2013

Conformare CREDIDAM la cerințele noastre!

Ne bucurăm să anunțăm pe cei ale căror interese le apărăm - Interpreții, că onor organizația CREDIDAM a "binevoit" în sfârșit să publice termenele maxime de DEPUNERE A REPARTIȚIILOR pe site-ul CREDIDAM în "prim plan" și nu în dosul paginii, așa cum au făcut-o până în prezent. Este o victorie a noastră, pentru voi. Voi ce faceți pentru voi? Cu drag, STUDIOLEGAL. — at www.studiolegal.ro.

Prospături legislative: Legea privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte profesioniști și/sau autorități contractante (72/2013)

Referitor la: Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante

În data de 05.04.2013 a intrat în vigoare Legea nr. 72/2013 cu privire la măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante şi se aplică doar contractelor încheiate după intrarea în vigoare a acestei legi, cu excepţia normelor care stabilesc sancţiunile pentru clauzele abuzive.

Dispoziţiile din această lege specială se completează cu dispoziţiile Noului Cod de Procedură Civilă care reglementează procedura Ordonanţei de plată de drept comun în art. 1017 – 1024 NCPC.

Regulile stabilite în relaţiile dintre profesionişti şi dintre profesionişti şi autorităţile contractante, care diferă de cele prevăzute în procedura generală din NCPC sunt următoarele:

1.                             Obiectul contractelor care reprezintă temei pentru accesarea acestei proceduri derogatorii trebuie să fie furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile, spre deosebire de Procedura ordonanţei de plată de drept comun.

2.                            Nu sunt incluse în sfera de aplicare a procedurii speciale creanţele care fac obiectul unui mandat ad-hoc, spre deosebire de Procedura ordonanţei de plată de drept comun care nu prevede această excepţie.

3.                            Art. 3 din lege, prin care este abrogat art. 1017 alin. 2) punctele 1 şi 2, stabileşte faptul că în contractele încheiate între profesionişti, dacă termenul de plată nu este prevăzut în contract, dobânda penalizatoare curge de la următoarele termene:

   a) după 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau a oricărei altei asemenea cereri echivalente de plată;

   b) dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau anterioară primirii bunurilor sau prestării serviciilor, după 30 de zile calendaristice de la recepţia mărfurilor sau prestarea serviciilor;

4.                           Nivelul dobânzii legale penalizatoare, în cazul contractelor încheiate între profesionişti în care aceştia nu au stabilit nivelul ei, conform Legii nr. 72 din 2013, se va calcula potrivit art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 8 puncte procentuale.

5.          Art. 7 din Legea nr. 72 din 2013 reglementează termenul contractul de plată pentru care stabileşte următoarele reguli speciale în cazul contractelor încheiate între profesionişti:

-       termenul de plată nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice. Prin excepţie, părţile pot stipula în contract un termen de plată mai mare, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă;

-       părţile pot conveni efectuarea plăţii în mod eşalonat;

-       părţile nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii; orice clauză prin care se stipulează un termen de emitere/primire a facturii este lovită de nulitate absolută.

Procedura Ordonanţei de plată de drept comun nu prevede reguli cu privire la termenul de plată pe care îl pot satbili părţile.

6.          Art. 10 din Legea nr. 72 din 2013 a introdus noţiunea de daune – interese minimale care reprezintă echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 40 de euro şi care nu este prevăzută în cadrul procedurii Ordonanţei de plată de drept comun. Creditorul are dreptul de a solicita deitorului această sumă în cazul în care acesta întârzie efectuarea plăţii. 

7.          În capitolul V din Legea nr. 72 din 2013 sunt reglementate noţiunile de clauză abuzivă şi practică abuzivă în contractele încheiate între profesionişti şi între profesionişti şi autorităţi contractante, noţiune care nu este analizată în cadrul procedurii Ordonanţei de plată de drept comun.

Astfel,  practica sau clauza contractuală prin care se stabileşte în mod vădit inechitabil, în raport cu creditorul, termenul de plată, nivelul dobânzii pentru plata întârziată sau al daunelor-interese suplimentare este considerată abuzivă.

Natura abuzivă a unei clauze este stabilită de instanţa de judecată în baza criteriilor satbilite la art. 13 din Legea nr. 72 din 2013, însă există şi următoarele clauze calificate de lege ca fiind abuzive, conform art. 14 din Legea nr. 72 din 2013:

   a) clauza care exclude posibilitatea aplicării de dobânzi penalizatoare sau care stabileşte dobânzi penalizatoare inferioare dobânzii legale penalizatoare;

   b) clauza care fixează o obligaţie de punere în întârziere pentru a opera curgerea dobânzilor;

   c) clauza care prevede un termen mai mare de la care creanţa produce dobânzi decât cel prevăzut la art. art. 3 alin. 3) sau, după caz, la art. 6 şi art. 7 alin. 1);

   d) clauza care fixează, în contractele dintre profesionişti şi autorităţi contractante, un termen de plată mai mare decât cel prevăzut la art. 7 alin. (1);

   e) clauza care elimină posibilitatea plăţii de daune-interese suplimentare;

   f) clauza care stabileşte un termen pentru emiterea/primirea facturii.

Clauzele abuzive sunt lovite de nulitate absolută, iar răspunderea patrimonială pentru prejudiciile cauzate de clauzele şi practicile abuzive este atrasă potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009.

StudioLegal/16.05.2013

Credidam - instrucțiuni de folosire (II)

Cine este CREDIDAM? (conform susținerilor proprii)

Conform prezentării de pe site-ul www.credidam.ro, acesta se prezintă ca o asociație non-profit, care reprezintă interesele artiștilor interpreți români și străini. Obiectul activității CREDIDAM este colectarea și repartizarea banilor cuveniți acestora, proveniți din difuzarea înregistrărilor comerciale pe teritoriul României de către posturile de radio, TV, cablu, cinematografice, în restaurante, hoteluri, discoteci, etc.

Se laudă CREDIDAM tot pe site cu faptul că această asociație numără în prezent peste 11.000 de membri: actori, balerini, muzicieni.

Întrebare: din cei 11.000 de membri, câți au primit măcar 1 leu pentru difuzări (redifuzări) la TV (nici nu încerc să întreb despre difuzările la radio, cablu, cinematograf, iar despre restaurante, hoteluri, discoteci, cred ca nu poate fi vorba)?

Ce ar trebui să fie CREDIDAM?

Conform Legii 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe – cu modificările și completările ulterioare, gestiunea colectivă poate avea caracter facultativ (în general) sau caracter obligatoriu (în anumite cazuri prevăzute de lege):

Art. 123. - (1) Titularii dreptului de autor şi ai drepturilor conexe îşi pot exercita drepturile recunoscute prin prezenta lege în mod individual sau, pe bază de mandat, prin organismele de gestiune colectivă (CREDIDAM, ARAIEX – despre care nu discutăm deocamdată, deoarece în lupta PSD-PDL, deocamdată a câștigat PSD ;-)), în condiţiile prezentei legi.

Ca atare, Interpreții își pot gestiona individual aceste drepturi dar, pentru că în practică este aproape imposibil să discuți despre difuzare/redifuzare atunci când, ca actor, de exemplu, semnezi un contract cu o casă de casting sau de producție (și nimeni nu dorește să discute despre difuzări/redifuzări în faza de producție, deoarece s-ar majora consistent bugetul alocat doar producției operei), se optează în cele mai multe cazuri pentru gestionarea colectivă prin intermediul CREDIDAM.

Există și cazuri prevăzute de lege în care gestiunea colectivă este obligatorie și anume în materia operelor muzicale, autorii și interpreții acestora, prin organismele de gestiune colectivă, fiind apărați prin efectul legii, indiferent dacă au acordat mandat sau nu (art. 123¹ alin. 1. din L. 8/1996).

Ce este un organism de gestiune colectivă?

Articolul 124 din aceeași L. 8/1996 definește organismele de gestiune colectivă, ca fiind persoane juridice constituite prin liberă asociere, care au ca obiect de activitate, în principal, colectarea și repartizarea drepturilor a căror gestiune le este încredințată de titulari.

De reținut:

-       CREDIDAM este o persoană juridică constituită prin liberă asociere – concluzia este că această entitate există atât timp cât are membri care consimt liber să rămână asociați. Interpreții și celelalte categorii nu sunt obligate să fie membri CREDIDAM. Ei își pot gestiona interesele individual sau prin intermediul altei entități – pe care o pot organiza chiar ei. Deci CREDIDAM nu poate exista fără membrii săi.

-       CREDIDAM răspunde în fața membrilor săi, fiind format din aceștia și nu are altă rațiune de a exista decât pentru ei.

-       Obiectivul CREDIDAM: colectarea și repartizarea drepturilor a căror gestiune le este încredințată de titulari. Orice asociere care nu-și îndeplinește scopul trebuie desființată.

Credem că am reușit în linii mari să “traducem” pe înțelesul Artiștilor ce înseamnă un organism de gestiune colectivă și ce obiective are, conform legii. Am subliniat, de asemenea, lipsa rațiunii de a fi a unui organism de gestiune colectivă care nu ține cont de proprii membri, care îi ignoră, care manifestă lipsă totală de transparență în colectarea și repartizarea drepturilor a căror gestiune le este încredințată de titulari și care încalcă legea, în cele din urmă, așa cum se întâmplă în studiul de caz – CREDIDAM[1].

Considerăm că scopul actual și obiectivele actuale ale membrilor actualelor organisme de gestiune colectivă din România, nu protejează interesele membrilor săi, nu îi respectă nici faptic și nici din punctul de vedere al drepturilor lor și, în concluzie, vom continua campaniile StudioLegal de informare a Interpreților.

Episodul viitor, vom dezvolta drepturile și obligațiile organismului de gestiune, pe de o parte și, drepturile și obligațiile interpreților, pe cealaltă parte. Concluzia va consta într-o privire comparativă asupra a ceea ce respectă CREDIDAM din obligațiile impuse de lege.

Sperăm să suscităm și interesul altor persoane ce gravitează în sfera drepturilor de autor, cu preponderență asupra aspectului patrimonial al acesto drepturi.

StudioLegal/16.05.2013

---

[1] După ce a prejudiciat unii dintre membrii prin publicarea la sfârșitul unei pagini de pe site-ul CREDIDAM a anunțului cu termenele limită (stabilite după bunul plac – până în prezent, asociația nu a reușit să ne facă dovada existenței unor hotărâri statutare și legale prin care să se stabilească aceste termene limită) de depunere a repertoriilor, la insistențele și chiar la discuțiile aprinse telefonice cu avocații CREDIDAM, am reușit obținerea publicării pe site-ul CREDIDAM a acestor importante anunțuri pentru interpreți – în varianta pop-up. De ce este important acest aspect: deoarece, CREDIDAM, într-un litigiu cu Interpreții, susține că nedepunerea repertoriului în termenul limită stabilit conduce la pierderea drepturilor Interpretului pentru perioada anterioară. Ceea ce este aberant, atât din punctul de vedere al dreptului, cât și din punct de vedere al oricărei logici normale!

Credidam - instrucțiuni de folosire

-->

Experiența StudioLegal în apărarea drepturilor de autor, sub aspectul lor patrimonial (în special pentru interpreți, regizori, producători) dar și numeroasele scandaluri în care este implicat “colectorul” CREDIDAM, acuzat în special de lipsă de transparență în sistemul de colectare și repartiții (a se vedea exemplificativ, lăsând la o parte “concurența politică” dintre CREDIDAM și ARAiex și articolul

http://www.puterea.ro/articol/mafia_drepturilor_de_autor_credidam_invarte_in_secret_zeci_de_milioane_de_e,

ne-au determinat să identificăm cea mai bună și eficientă soluție pentru beneficiarii drepturilor gestionate de aceste organisme.

Ca atare, am ales să acționăm pe mai multe direcții :

1. Informarea Interpreților cu privire la drepturile lor față de CREDIDAM (sau la alt organism de gestiune colectivă), dar și cu privire la opțiunea pe care o au de a-și gestiona drepturile printr-un astfel de organism de gestiune colectivă.
2. Acțiuni propriu-zise de recuperare a sumelor datorate de CREDIDAM  prin pregătirea și completarea repertoriilor, verificarea concordanței acestora cu datele CREDIDAM, demersuri de recuperare în caz de neplată (inclusiv pe calea instanței).
3. Demersuri colective în vederea transparentizării modului de gestiune colectivă, efectuarea și criteriile repartițiilor – Oficiul Român pentru Drepturile de Autor este autoritatea ce trebuie “stimulată” în acest sens.

În continuare și în mai multe episoade viitoare, vom detalia fiecare dintre aceste direcții la aceeași adresa: http://www.eavocat.blogspot.ro/

Așteptăm feedback-ul din partea voastră, întrebările și lămuririle pe care le doriți pe această temă.

Succes!

StudioLegal/07.05.2013