Advocacy, pe înțelesul tuturor.

StudioLegal practică activitatea de advocacy mai ales în materia drepturilor de autor, dar și în alte materii, prin suport activ acordat clienților noștri care s-a materializat prin completări, modificări de acte normative naționale și locale la nivel de autorități/instituții publice. Atacăm acte administrative individuale sau generale nelegale. Organizăm grupuri profesionale, sociale și le asigurăm asistență juridică și reprezentare.  Activăm cu efecte concrete, urmărim procese legislative și participăm cu propuneri la dezbateri publice privitoare la modificări, adoptări de acte normative.

Definiție

Advocacy este activitatea realizată de o persoană sau de un grup de persoane care are ca scop să influențeze deciziile luate la nivel politic, economic și social atât de către sisteme cât și de către instituții.

Activități de advocacy

Advocacy cuprinde diferite activități printre care campanii media, conferințe, discursuri publice, publicarea lucărilor științifice și punerea lor în aplicare, efectuarea de sondaje, acordarea sprijinului unei instanțe de judecată ca terță parte pentru obiectivarea sistemului de justiție. Activitatea de lobby este o formă de advocacy în care se face o abordare directă a legiuitorilor pe o problemă care joacă un rol important în politica modernă.

Aceste activități facilitează implicarea civică și acțiunea colectivă, atât de necesară la acest moment în România.

De exemplu, cei care întreprind astfel de activități pot depune diferite prezentări pentru a pleda pentru sau împotriva unei anumite modificări legislative sau de interpretare a legislației.

Cea mai utilă formă de advocacy este social justice advocacy (“ceea ce ar trebui să fie este mai just din punct de vedere social decât ceea ce este”).

Social Justice Advocacy

Principalele aspecte ale acestei forme de advocacy (social justice advocacy):

·       Modul în care este administrată politica

·       Sistemele politice pentru că acestea nu corespund nevoilor oamenilor

·       Proactivitatea

·       Propunere de soluții politice și legislative

·       Oferirea spațiului necesar pentru discuții publice

Alte forme de advocacy:

• Advocacy referitor la buget - asigură angajarea proactivă a Organizațiilor Societății Civile cu privire la bugetul de stat pentru a face guvernul mai responsabil față de oameni și de a promova transparența.
• Advocacy cu privire la birocrație – oamenii consideră că experții au mai multe șanse de câștig în prezentarea problemelor celor competenți să ia decizii.
• Advocacy cu privire la sănătate - sprijină și promovează drepturile de îngrijire a sănătății pacientului, precum și consolidarea inițiativelor din domeniul sănătății și a politicii comunitare care se concentrează asupra disponibilității, siguranței și calității asistenței medicale.
• Advocacy pentru grupurile de interese - lobby-ul este principalul instrument utilizat de grupurile de interese care fac advocacy în masă. Este o formă de acțiune care nu reușește întotdeauna să influențeze factorii de decizie politică deoarece necesită resurse și organizații eficiente.
• Advocacy legislativ - este “încrederea în stat sau în procesul legislativ al statului” ca parte a strategiei de a crea schimbări.
• Advocacy în masă - este orice tip de acțiune întreprinsă de grupuri mari (petiții, demonstrații, etc.)
• Advocacy mass-media - este “utilizarea strategică a mass-mediei ca resursă pentru a promova o inițiativă de politică socială sau publică” (Jernigan and Wright, 1996).
• Advocacy pentru Educație Specială – are în vedere drepturile studenților cu dizabilități.

Avantajele pentru persoanele fizice și juridice:

Advocacy, în orice formă, are ca scop să asigure că oamenii, în special cei care sunt vulnerabili, au posibilitatea ca:

·       Poziția lor în diferite probleme care sunt importante pentru ei să le fie auzită.

·       Drepturile lor să fie apărate și protejate.

·       Opiniile și dorințele lor să fie într-adevăr luate în considerare, atunci când se iau decizii cu privire la viața lor.

Red. StudioLegal Av. D.I./07.04.2016

Clienții StudioLegal, din nou la Festivalul de Film de la Cannes 2016! Felicitări!

Mândrii cu clienții StudioLegal, regizorii - Gabi Șarga și Cătălin Rotaru care au fost nominalizați cu scurtmetrajul "4:15 p.m. sfârșitul lumii" în competiția oficială de scurtmetraje la Festivalul de la Cannes 2016. Succes!

Suntem bucuroși și că organismul de gestiune colectivă, Dacin Sara, a înțeles importanța membrilor pe care îi reprezentăm cu onoare și a publicat anunțul oficial pe siteul Dacin Sara http://dacinsara.ro/cineasti-romani-in-festivalul-filmelor-de-la-cannes/.

Succes și celorlalți concurenți români!

Raport: modificări la Legea 8/1996 privind drepturile de autor. Etapa de dezbatere publică.

În articolul Modificări importante la legea 8/1996 privind drepturile de autor salutam intenția Ministerului Culturii de a supune dezbaterii publice Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Contribuția StudioLegal de până în prezent, la această dezbatere, a constat în:

- o contribuție indirectă, dar substanțială, prin sesizări punctuale, consecvente și repetate ale ORDA pentru neregularități comise de organismele de gestiune colectivă, aspecte pe care ORDA le-a propus spre reglementare prin Proiectul de modificare al Legii 8/1996 - am prezentat punctul nostru scris de vedere în articolul mai sus menționat, dar și 

- o contribuție directă, prin participarea activă din 07.04.2016, ora 10.00, la dezbaterea publică asupra Proiectului, organizată de Ministerul Culturii și prin prezentarea în scris și verbal a concluziilor celor 10 ani de activitate în materie practică a drepturilor de autor și conexe.

Concluzia întâlnirii pe înțelesul tuturor este aceea că organismele de gestiune colectivă au început să simtă rolul activ din ultimii ani al ORDA, datorat și eforturilor unor autori, interpreți și în parte importantă StudioLegal - luptător activ pentru respectarea drepturilor de autor și conexe, dar și suflarea rece din ceafă a organismelor internaționale de gestiune colectivă, a viitoarelor entități de gestiune colectivă independentă și a autorilor sau titularilor de drepturi conexe.

ORDA a fost "acuzată" de organisme că a devenit un fel de procuror, că ar trebui să nu li se mai facă controale ANAF și, poate, că ar trebui să funcționeze pe lângă lege, nu?

Nemulțumirea principală a autorilor se referă la noțiunea cuprinsă în modificările la lege de "titular al dreptului de autor", în loc de "autor".

Ulterior acestei întâlniri, am primit semnale pozitive de la participanți, persoane publice, ORDA și Ministerul Culturii a centralizat propunerile primite și a anunțat stabilirea unei agende și anunțarea condițiilor de înscriere la consultări și la grupurile de lucru pentru transpunerea Directivei 2014/26/UE în legislația românească, începând cu data de 18.04.2016.

StudioLegal este pregătit să adune propuneri din partea autorilor, interpreților și a oricărei persoane cu un interes legitim, legal și moral în materia drepturilor de autor și conexe. Contact: office@studiolegal.ro.

Red. StudioLegal/Av. Curelea Radu Bogdan/București/15.04.2016

Legea dării în plată – precizări importante după 13.04.2016

Față de articolul anterior facem următoarele precizări cu privire la prevederile nou introduse după ce a fost reexaminată:

1. Legea se va aplica celor care au credite ipotecare mai mici de 250.000 de euro şi dovedesc că nu mai au cum să îşi plătească ratele.

2.  Legea se va aplica și celor care au luat credite de nevoie personale pentru care au garantat cu o locuinţă.

3. Legea nu se va aplica celor care au cumpărat casă prin programul Prima Casă.

4. Legea se va aplica doar persoanelor fizice care au calitarea de consumatori.

5. Și cei care sunt în situația în care executorul deja a vândut casa și continuă executarea pentru diferența de plată pot beneficia de această lege. Însă în acest caz trebuie să apeleze la instanțele de judecată și nu este sigur ce vor decide judecătorii.

Legea va intra în vigoare dacă în termen de aproximativ 2 săptămâni nimeni nu o atacă, urmând să fie promulgată de Președinte.

Alte detalii la StudioLegal,  tel.: 0744632262/0751308185 sau mail: office@studiolegal.ro.

Red. StudioLegal Av. D.I./14.04.2016

Legea dării în plată

Parlamentarii ne amenință de ceva timp cu adoptarea legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite (a trecut și de Camera Deputaților). Important este de știut că această lege va fi foarte utilă pentru cei care au noroc sau care nu stau în pasivitate până la intrarea ei în vigoare. De ce? Pentru că ea se va aplica doar în cazul în care contractul de credit bancar este încă în derulare sau dacă faza de executare silită nu a ajuns la vânzarea imobilului ipotecat.

Legea dării în plată nu se aplică pentru cazurile în care imobilul se vinde prin executare silită până la momentul la care intră în vigoare.

În principiu legea dă dreptul debitorului (celui împrumutat) de a stinge integral creanţa şi accesoriile sale, izvorând dintr-un contract de credit (penalități, dobânzi, comisioane etc.), prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului. De aici, rezultă clar faptul că, dacă creditorul vinde imobilul ipotecat prin executare silită legea nu se aplică pentru că dreptul de proprietate se transmite către cumpărătorul imobilului iar debitorul nu mai are posibilitatea de a transmite creditorului său dreptul de proprietate asupra acestui bun.

În acest caz, cel mai probabil, creditorii nu vor ține cont de această lege și după vânzarea imobilului ipotecat prin executare silită vor continua executarea împotriva împrumutaților până la obținerea întregii sume datorate. Astfel, prețul obținut din vânzarea imobilului ipotecat va acoperi doar o parte din datorie, nu întreaga datorie conform legii dării în plată.

Sfatul nostru este de a face toate demersurile în vederea prelungirii executării silite sau în vederea suspendării ei până când intră în vigoare legea dării în plată pentru a nu pierde avantajele stabilite de aceasta. StudioLegal este în măsură de a oferi consultanță juridică și reprezentare în astfel de litigii și ne puteți contacta la tel.: 0744632262/0751308185 sau mail: office@studiolegal.ro.

                           Red. StudioLegal Av. D.I./07.04.2016

Contestarea executării silite realizată de recuperatorii de creanțe

Băncile scapă de contractele de credit și recuperatorii de creanțe se îmbogățesc

În practică băncile vând creanțele pe care le au față de împrumutați către diferite firme care ulterior încep executarea silită a contractelor de credit.

Contractul de credit bancar este titlu executoriu conform legii și banca nu trebuie să obțină nicio hotărâre judecătorească împotriva împrumutaților pentru sumele datorate. Acesta este aspectul de care au profitat în ultimii ani persoanele juridice care au ca obiect de activitate cumpărarea creanțelor de la bănci și executarea silită a împrumutaților.

Contestația la executare

Acest abuz poate fi stopat prin contestarea la instanță a executării silite realizată de recuperatorii de creanțe. Șansele de câștig ale împrumutaților în astfel de acțiuni au crescut ca urmare a pronunțării unor hotărâri în favoarea împrumutaților și ca urmare a emiterii Deciziei nr. 3/2014 de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Deși, prin această decizie, instanța supremă nu a stabilit în concret faptul că cei care preiau creanțele de la bănci nu au dreptul să pună direct în executare contractele de credit, ea conține argumente în favoarea împrumutaților.

În baza acestei decizii instanțele de judecată pot admite contestațiile la executare prin care se contestă dreptul persoanelor juridice care au cumpărat creanțele de la bănci de a pune direct în executare contractele de credit încheiare de împrumutați cu băncile.

Aspecte utile din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție:

-               atunci când creditorul care solicită încuviințarea executării silite a unui contract de credit este cesionarul (ca urmare a încheierii unui contract de cesiune de creanță cu instituția de credit), cererea de încuviințare a executării silite trebuie respinsă ca neîntemeiată;

-               legiuitorul a înțeles să confere caracter de titlu executoriu contractului de credit în considerarea persoanei creditorului, respectiv a instituţiei de credit care acordă împrumutul bancar;

-               pentru interpretarea corectă a prevederilor legale în vederea soluţionării cererii de încuviinţare a executării silite, este necesar a se realiza analiza de conţinut a normelor care guvernează regimul juridic al cesiunii de creanţă, în corelare cu cele care instituie caracterul de titlu executoriu contractelor de credit;

Instanțele nu pot admite automat contestațiile la executare formulate în baza acestor argumente dar pot analiza situația și din punct de vedere al faptului că prin cesiune contractul nu mai reprezintă titlu executoriu în raport cu recuperatorii de creanțe.

În acest sens s-a pronunțat și Tribunalul Cluj:

-               contractul de cesiune de creanţe şi înscrisul sub semnătură privată denumit „Angajament de plată a creanţei” nu constituie titluri executorii, deoarece legea nu le conferă acest caracter.

-               cu privire la problema de drept dedusă judecăţii Tribunalul reține că aceasta este aceea dacă acel caracter de titlu executoriu al contractului de credit se apreciază exclusiv în persoana instituţiei bancare şi a debitorului împrumutat sau se aplică şi cesionarului în cazul cesiunii de creanţă a contractului de credit;

-               asupra acestei probleme de drept, în opinia acestei instanțe, atunci când creditorul care solicită executarea silită a unui contract de credit este creditorul cesionar în urma încheierii unei cesiuni de creanţă cu instituţia de credit, executarea silită este lipsită de un titlu executoriu;

-               în argumentarea acestei opinii, se reţine că, potrivit art. 120 din O.U.G. 99/2006 contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de instituţiile de credit constituie titluri executorii;

-               aşadar, valoarea de titlu executoriu al unui înscris, altul decât o hotărâre judecătorească, trebuie expres statuată de legiuitor;

-               însă, ca instrument juridic care conferă calitatea de creditor al obligaţiei pecuniare, contractul de cesiune de creanţă nu are natura juridică a unui contract de garanţie; ca urmare, nu se poate extrapola caracterul de titlu executoriu prevăzut de art. 120 din O.U.G. 99/2006 în privinţa contractului de cesiune de creanţă;

-               este greşit a interpreta că transferul creanţei implică şi transmiterea valorii sale de titlu executoriu, întrucât caracterul de titlu executoriu al creanţei nu este un accesoriu al dreptului cedat, ci un atribut pe care legiuitorul l-a prevăzut expres sau nu pentru acest contract; în cazul cesiunii de creanţă nu a fost prevăzut în mod expres acest caracter;

-               cesiunea de creanţă reprezintă, pe de altă parte, un contract de sine stătător, care poate comporta transformări în planul întinderii dreptului de creanţă şi care poate fi şi trebuie să fie, la rândul său, supus analizei judecătorului în ceea ce priveşte întinderea creanţei pretinse pe calea unei acţiuni de drept comun, debitorul cedat având, la rândul său, posibilitatea invocării unor apărări, precum inopozabilitatea cesiunii de creanţă, aspecte care privesc fondul dreptului, iar ulterior obţinerii unui titlu executoriu, cesionarul creditor se poate adresa executorului judecătoresc în vederea executării silite;

În cazul în care se începe executarea silită de către altă entitate decât banca cu care ați încheiat contractul de credit este necesară și utilă contestarea acestei executări silite pentru a împiedica abuzurile realizate de recuperatorii de credite. StudioLegal poate oferi consultanță juridică și reprezentare în astfel de litigii și ne puteți contacta la tel.: 0744632262/0751308185 sau mail: office@studiolegal.ro.

     Red. StudioLegal Av. D.I./06.04.2016

Modificări importante la Legea drepturilor de autor și conexe. StudioLegal a avut și are un rol activ în aceste modificări.

Ne bucurăm pentru că am reușit ca, la varianta propusă de Ministerul Culturii spre dezbatere publică a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, să avem o contribuție:

- o contribuție indirectă dar, substanțială, prin sesizări punctuale, consecvente și repetate ale ORDA pentru neregularități comise de organismele de gestiune colectivă, aspecte pe care ORDA le-a propus spre reglementare prin Proiectul de modificare al Legii 8/1996), dar și 

- o contribuție directă, prin participarea de mâine, joi, 07.04.2016, ora 10.00, la dezbaterea publică asupra Proiectului, organizată de Ministerul Culturii și prin prezentarea în scris și verbal (mâine) a concluziilor, recomandărilor și propunerilor prezentate mai jos.

Sperăm să fie cu succes și să fi contribuit cu încă un pas la protecția drepturilor de autor și conexe pentru membrii și nemembrii organismelor de gestiune colectivă.

Referitor la:  Dezbatere publică (Legea 52/2003) Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Către

Ministerul Culturii,

Domnului Ministru, Vlad Alexandrescu,

Subscrisa, Cabinet Avocat Curelea Radu – Bogdan, cu sediul în București, str. Virgiliu nr. 17-19, et. 3, ap. 11, sector 1, cod poștal 010881, oficiul poștal 12 București, telefon 0744632262, email office@studiolegal.ro, prin Avocat Bogdan Radu Curelea, în calitate de reprezentant al mai multor membri ai organismelor de gestiune colectivă principale din România, cu prezență activă în apărarea drepturilor de autor și conexe ale clienților noștri, formulăm prezenta:

Cerere de recomandare, propuneri și observații în raport cu Proiectul de lege privind modificarea L. 8/1996 supus dezbaterii publice de către Ministerul Culturii

Ca urmare a analizei noului Proiect de modificare a legii 8/1996 (denumit în continuare Proiect), concluziile noastre sunt:

1)         Apreciem încercarea de transpunere a Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă, prin proiectul legislativ supus dezbaterii publice, ca fiind una reușită.

2)         Totuși, remarcăm că, în Proiect se introduce, în mod exclusiv, noțiunea de “titulari de drepturi” și nu se mai menționează nicăieri termenul de “autor”. Autorul este subiectul principal ale acestei legii și protecția drepturilor lui constituie obiectul principal al legii 8/1996. Chiar dacă s-a preluat din textul Directivei, apreciem că este o greșeală și se impune corectarea ei prin introducerea în întreg conținutul Proiectului a termenului de autor, alături de acela de titular de drepturi. Titularul de drepturi este cel care dobândește drepturile de la autor sau de la alt titular de drepturi care le-a dobândit de la autor. Nu este permisă excluderea noțiunii de autor printr-o modificare adusă legii drepturilor de autor!

3)         Apreciem că, ORDA și-a înțeles perfect rolul primit prin lege și a avut în vedere sesizările noastre repetate și detaliate cu privire la neregulile în funcționarea concretă a organismelor de gestiune colectivă principale din România. 

În acest sens, facem trimitere la Procesul verbal privind controlul punctual efectuat de ORDA la organismul de gestiune colectivă Dacin Sara înregistrat la ORDA sub nr. RGII 10118/15.12.2015 (control efectuat la solicitarea a optsprezece membri reprezentați de noi.).

Referitor la PROPUNERILE noastre față de Proiectul în dezbatere, facem următoarele sublinieri (completările noastre în textul legii sunt marcate cu paranteze pătrate și au caractere italice):

1. În întreg conținutul Proiectului să fie introdus pe lângă titularul de drepturi și autorul.
2. La articolul 14⁴  alineatul (3) – preferăm forma actuală din Legea 8/1996 deoarece are o arie de aplicabilitate extinsă celei din Proiect.
3.  La articolul 39  alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:“(1) Prin titular de drepturi de autor sau de drepturi conexe se înţelege orice persoană fizică sau juridică, care a dobândit, prin efectul legii sau în urma cesiunii [exprese și neechivoce, de la autor sau de la alt titular de drepturi de autor sau, în urma licențierii sau a oricărei alte înțelegeri contractuale exprese și neechivoce], astfel de drepturi, din a căror exploatare este îndreptăţit să primească remuneraţii.”
4. Articolul 124 alin. 2, 3, 4 lit. d) și f) se modifică şi va avea următorul cuprins:     (2) Organismele de gestiune colectivă nu pot avea ca obiect de activitate utilizarea [în orice mod] repertoriului protejat pentru care au primit un mandat de gestiune colectivă. În exercitarea mandatului, în condiţiile prezentei legi, organismelor de gestiune colectivă nu li se transferă sau nu li se transmit drepturi de autor şi drepturi conexe ori utilizarea acestora [și nici beneficiul exploatării acestora].                                           (3) În sensul alin. (1), gestiunea colectivă a drepturilor, categoriilor de drepturi, tipurilor de opere sau de alte obiecte protejate include acordarea de licenţe, auditarea utilizatorilor, monitorizarea drepturilor sau tipurilor de opere gestionate, asigurarea [și impunerea] respectării drepturilor, colectarea remuneraţiilor provenite din exploatarea drepturilor, repartizarea şi plata sumelor cuvenite [autorilor], titularilor de drepturi de autor sau drepturi conexe.                                                                                              (4) Gestiunea colectivă se exercită potrivit următoarelor reguli:

d) sumele colectate de un organism de gestiune colectivă se repartizează individual [autorilor și] titularilor de drepturi, proporţional cu utilizarea repertoriului fiecăruia, în termen de maximum 6 luni de la data colectării şi se plătesc în maximum 30 de zile de la data repartiţiei, cu excepţia cazului în care aceste termene nu pot fi respectate, din motive obiective cum ar fi: documentarea specială în vederea identificării [autorilor și] titularilor de drepturi, raportările din partea utilizatorilor, identificarea drepturilor, stabilirea corespondențelor dintre informațiile privitoare la opere, prestații artistice, fonograme, videograme, pe de o parte, și titularii de drepturi, pe de altă parte, precum şi situaţia în care sumele repartizate individual sunt mai mici decât costurile gestiunii. Nivelul minim de la care se poate face plata se prevede în statut. Prezentele dispoziții se aplică inclusiv în relația dintre organismul de gestiune colectivă desemnat colector unic, conform art. 133 și organismele beneficiare, precum și în relația dintre entitatea de gestiune independentă și [autorii, respectiv] titularii de drepturi pe care îi reprezintă. [În cazurile de excepție, termenul de mai sus se poate prelungi pentru repartizarea sumelor colectate, cu maximum 3 luni de la data colectării. Dacă nu se poate stabili utilizarea reală sau alte elemente se aplică reglementările din Statutul organismului de gestiune colectivă, obligatoriu a fi cuprinse în statut, conform art. 127 alin. 1 lit. k). Organismul de gestiune colectivă va uza de toate mijloacele, inclusiv acțiuni în instanță, pentru a afla elementele ce presupun documentare specială și pentru a se încadra în termenele mai sus prevăzute pentru repartiție];

f) în cazul contractelor de reciprocitate, sumele colectate de un organism de gestiune colectivă se repartizează în cel mai scurt termen posibil, dar nu mai târziu de nouă luni de la încheierea exerciţiului financiar în care au fost colectate remunerațiile, cu excepţia cazului în care organismul de gestiune colectivă este împiedicat să respecte acest termen din motive obiective, care ţin în special de raportările din partea utilizatorilor, de identificarea drepturilor, de titularii de drepturi sau de stabilirea dintre informațiile privitoare la opere, prestații artistice, fonograme, videograme, pe de o parte, și [autorii/]titularii de drepturi, pe de altă parte, [cu respectarea termenelor de la lit. d)];

5. Apreciem ca fiind necesară menținerea dispozițiilor art. 126 din actuala formă a L. 8/1996 în completarea noului art. 126 din Proiect. În caz contrar, unde se va mai reglementa, în ce condiții și conform cărei proceduri se poate obține avizul ORDA pentru funcționarea legală a unui organism de gestiune colectivă.

Art. 126 Legea 8/1996, forma în vigoare:

(1)Avizul prevăzut la art. 125 alin. (1) se acordă organismelor de gestiune colectivă cu sediul România, care:

a)urmează să se constituie sau funcţionează potrivit reglementărilor legale la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b)depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor repertoriul de opere, interpretări şi execuţii artistice, fonograme şi videograme, aparţinând propriilor membri şi pe care îl gestionează, precum şi contractele încheiate, pentru gestionarea de drepturi similare, cu organisme străine;

c)au adoptat un statut care îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege;

d)au capacitate economică de gestionare colectivă şi dispun de mijloacele umane şi materiale necesare gestionării repertoriului pe întregul teritoriu al ţării;

e)permit, potrivit procedurilor exprese din propriul statut, accesul oricăror titulari ai drepturilor de autor sau drepturi conexe din domeniul pentru care se înfiinţează şi care doresc să le încredinţeze un mandat.

(2)Repertoriul menţionat la alin. (1) lit. b) se depune în regim de bază de date, protejat potrivit legii, în format scris şi electronic, stabilit prin decizie a directorului general, şi conţine cel puţin numele autorului, numele titularului de drepturi, titlul operei, elementele de identificare a artiştilor interpreţi şi executanţi, a fonogramelor sau videogramelor.

(3)Avizul de constituire şi funcţionare pentru organismul de gestiune colectivă se acordă prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala organismului de gestiune colectivă.

6. De ce au fost excluse dispozițiile privind mandatul și votul membrilor în adunarea generală a organismului de gestiune colectivă, adică art. 129 alin. 2, 3 și 4 ale formei în vigoare a Legii 8/1996:

Art. 129 din Legea 8/1996 în vigoare:

(2)Fiecare titular de drepturi care a acordat un mandat organismului de gestiune colectivă are dreptul la un vot în cadrul adunării generale. Artiştii interpreţi sau executanţi care au participat la o execuţie sau o interpretare colectivă a unei opere au dreptul la un singur vot în cadrul adunării generale, prin reprezentantul desemnat conform procedurii prevăzute la art. 99 alin. (2).

(3)Mandatul de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, de autor sau conexe, poate fi acordat şi indirect de către titulari, prin contracte scrise, încheiate între organisme de gestiune colectivă din România şi organisme străine care gestionează drepturi similare, pe baza repertoriilor membrilor acestora. Mandatul indirect nu conferă drept de vot titularilor de drepturi.

(4)Orice titular de drepturi de autor sau de drepturi conexe poate încredinţa prin mandat administrarea drepturilor sale privind repertoriul propriu unui organism de gestiune colectivă. Organismul respectiv este obligat să accepte administrarea acestor drepturi pe baza gestiunii colective în limita obiectului său de activitate.

7. La art. 129 alin. 6 din Proiect este necesar să se adauge detalii despre cum vor beneficia moștenitorii de remunerație și raporturile acestora cu organismul de gestiune colectivă. Pentru că drepturile patrimoniale, ca și componentă a dreptului de autor se moștenesc!

Cu consideratie,

Avocat Bogdan Radu Curelea     

Bucureşti, 06.04.2016

a)urmează să se constituie sau funcţionează potrivit reglementărilor legale la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b)fac dovada existenţei unui repertoriu de opere ale membrilor şi a mijloacelor umane şi materiale necesare exploatării acestuia;

c)au adoptat un statut care îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege;

d)au capacitatea juridică şi economică de gestionare a drepturilor pe întreg teritoriul ţării;

e)sunt accesibile potrivit dispoziţiilor exprese din statutul propriu oricăror titulari ai dreptului de autor sau de drepturi conexe din domeniul pentru care se înfiinţează.

(2)Decizia Oficiului Român pentru Drepturile de Autor privind acordarea avizului unui organism de gestiune colectivă pentru a-şi exercita drepturile se publică în Monitorul Oficial al României, pe cheltuiala organismului de gestiune colectivă.

(2)Repertoriul menţionat la alin. (1) lit. b) se depune în format scris şi electronic, stabilit prin decizie a directorului general, şi conţine, cel puţin, numele autorului, numele titularului de drepturi, titlul operei, elementele de identificare a artiştilor interpreţi şi executanţi, a fonogramelor sau videogramelor.

x