marți, 19 iulie 2016

Liberul acces la informaţiile de interes public – noi modificări legislative 2016.



Guvernul a adoptat la data de 08.07.2016 Hotărârea nr. 478/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002.                                                                                                                        
Astfel, potrivit recentei Hotărâri, informaţiile comunicate din oficiu de către instituţiile şi autorităţile publice descentralizate, la nivel local, trebuie să fie afişate obligatoriu pe pagina proprie de internet, respectând un model prevăzut în anexă la hotărârea de Guvern de modificare a Normelor.                
Informaţiile de interes public care se comunică din oficiu, conform legii, vor fi prezentate într-o formă accesibilă, standardizată şi concisă. Informaţiile vor fi afişate, de regulă, în format editabil.
În ceea ce priveşte accesul la informaţiile de interes public comunicate din oficiu, acesta se realizează obligatoriu prin:
·       afişare pe pagina de internet proprie a autorităţii sau instituţiei publice, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la normele metodologice;
·       afişare la sediul autorităţii sau instituţiei publice sau prin publicare în Monitorul Oficial sau în mijloacele de informare în masă sau în publicaţii proprii;
·       consultare la sediul autorităţii sau instituţiei publice, în punctele de informare-documentare, în spaţii special destinate acestui scop, după caz. 

Furnizarea informaţiilor de interes public în formele prevăzute anterior este modalitatea minimă obligatorie de comunicare din oficiu a informaţiilor de interes public pentru toate autorităţile şi instituţiile publice.

De asemenea, instituţiile publice trebuie să pună gratuit la dispoziţia persoanei interesate formulare-tip, afişate pe pagina proprie de internet şi distribuite, la cerere, şi pe suport hârtie. Utilizarea acestora este facultativă, astfel că solicitantul nu poate fi refuzat dacă solicitarea este redactată într-o altă formă decât cea pe care o prevede modelul.

Reclamaţia administrativă, ca şi solicitarea de informaţii de interes public, se poate transmite prin mijloace electronice, iar răspunsul se face în formatul expres cerut de solicitant. Răspunsul motivat la reclamaţia administrativă se transmite persoanei care a formulat-o în termen de 15 zile de la data înregistrării, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă. În cazul în care reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul va conţine informaţiile de interes public solicitate iniţial şi, de asemenea, după caz, va menţiona măsurile dispuse, respectiv sesizarea comisiei de disciplină, în cazul funcţionarului public, în condiţiile legii. 

Termenele pentru comunicarea în scris a unui răspuns solicitanţilor de informaţii de interes public sunt de:
·       10 zile pentru comunicarea informaţiei de interes public solicitate, dacă aceasta a fost identificată în acest termen;
·       10 zile pentru anunţarea solicitantului că termenul prevăzut la primul punct nu a fost suficient pentru identificarea informaţiei solicitate;
·       30 de zile pentru comunicarea informaţiei de interes public identificate peste termenul prevăzut la primul punct;
·       5 zile pentru transmiterea refuzului de comunicare a informaţiei solicitate şi a motivării refuzului.

Termenele se calculează de la data înregistrării solicitării. Nu intră în calculul termenelor ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.                                                              
În cazul în care solicitarea nu se încadrează în competenţele instituţiei sau autorităţii publice, în termen de 5 zile de la înregistrare, structurile sau persoanele responsabile de informarea publică directă transmit solicitarea către instituţiile sau autorităţile competente şi informează solicitantul despre aceasta.
Persoana care se consideră vătămată în drepturile sale poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului.




Red. M.R. - StudioLegal/14.07.2016

vineri, 8 iulie 2016

Lupta pentru alegerile locale a început: Neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat judecătorii Curţii Constituţionale a României, la data de 22.06.2016, referindu-se la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit căreia primarii, consilierii locali şi judeţeni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, cu suspendare, îşi pot păstra mandatul, şeful statului argumentând că actul normativ contravine Constituţiei, jurisprudenţei C.C.R., dar şi principiilor statului de drept.
În sesizarea înaintată C.C.R. se arată: "Noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege. În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice în coordonatele statului de drept".
Preşedintele României afirmă că este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracţiunii şi titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorităţii publice de către persoana condamnată.
De asemenea, în sesizare se mai menţionează: "Diminuarea prin lege a standardelor de integritate şi de luptă împotriva corupţiei, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, iar nu şi în cazul altor fapte de corupţie prevăzute în Codul penal şi în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum şi angajamentele internaţionale asumate de România. Se încalcă, în consecinţă art. 11 coroborat cu art. 1 alin. (3) din Constituţie"
La începutul lunii iunie, Senatul a respins cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la această lege. Sesizarea C.C.R. a fost ultima cale de atac.
Potrivit comunicatului de presă publicat pe site-ul Curții Constituționale, în data de 6 iulie 2016, Plenul Curții Constituționale s-a întrunit pentru a soluționa, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.        
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este neconstituţională, în ansamblul său.
Curtea a reținut că, prin instituția încetării de drept a mandatului aleșilor locali în cazul unei condamnări penale la o pedeapsă privativă de libertate, valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deține mandatul și exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă plasează prin ea însăși alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv. Excluderea de la sancțiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată echivalează cu un privilegiu acordat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art. 16 alin. (1), (2) și (3) din Constituție.
În ceea ce priveşte modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile de luare de mită şi dare de mită, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reţinut că norma generează discriminări între persoane aflate în situaţii juridice identice şi, pe de altă parte, creează privilegii pentru persoane care exercită atribuţii de putere publică – consilieri locali şi judeţeni - şi care, alături de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, se încadrează în aceeaşi categorie juridică a aleşilor locali, dar cărora nu li se aplică sancţiunea încetării de drept a mandatului.
În concluzie, Curtea a constatat că legea modificatoare deturnează în mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta integritatea, cinstea şi răspunderea aleşilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept.
Această decizie vine în contextul în care, în urma alegerilor locale ce au avut loc luna trecută, au fost aleşi candidaţi care au fost condamnaţi penal sau care sunt urmăriţi penal.


Red. StudioLegal Av. D.I., M.R. /07.07.2016





Urmărim Guvernul cum taie hârtii inutile: Reducerea birocrației - ediția 2016



 Guvernul a adoptat în data de 28.06.2016 Ordonanța de urgență nr. 41 care are ca scop simplificarea procedurilor, debirocratizarea, reducerea eforturilor cetățenilor de procurare a unor documente, consolidarea procesului de digitalizare la nivelul administrației publice centrale.


Pe scurt vă prezentăm avantajele acestei noi reglementări:

-               Cazierul judiciar se va solicita doar între instituții, pentru că instituțiile care vor avea nevoie de cazier judiciar vor putea să solicite direct la Poliție.

-               Copiile după buletin care trebuiau depuse la diferite dosare vor putea fi solicitate și trimise electronic, prin e-mail, prin scanare, fără să mai fie nevoie de acele documente și hârtii deplasate la o instituție sau alt.

-               Se vor elimina copiile legalizate pentru furnizarea serviciilor publice, instituțiile care vor cere astfel de copii după anumite documente vor putea să le legalizeze conform cu originalul pe loc.

-               La ridicarea buletinului și a pașaportului, cetățenii vor plăti o singură taxă și într-un singur loc, nu vor mai trebui să plătească diferite taxe la diferite instituții. Va fi scutită de plata taxei extrajudiciare de timbru eliberarea cărții de identitate, eliberarea și prelungirea valabilității actelor de identitate pentru cetățenii străini și a cazierului judiciar.

-               Adeverințele de venit pentru înscrierea la șomaj vor fi eliminate.

-               Instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației publice centrale au obligaţia de a publica, din oficiu, informaţii şi modele de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice furnizate, în format electronic, atât pe website-ul propriu, cât şi pe punctul de contact unic electronic www.edirect.e-guvernare.ro, în varianta actualizată şi într-un format tehnic care să permită descărcarea şi editarea lor în scopul completării pe calculator de către beneficiar.

-               Datele cu caracter personal necesare pentru furnizarea unui serviciu public, care sunt colectate, deținute sau gestionate de o altă autoritate sau instituție publică se iau direct de la respectiva autoritate sau instituție dacă acest lucru a fost solicitat expres de către beneficiarul serviciului public sau dacă există consimțământul expres al acestuia.

-               În cazul plății amenzii rutiere, dificultatea semnalată de un număr semnificativ de cetățeni este reprezentată de obligativitatea de a transmite dovada plății amenzii la unitatea de poliție. În sensul eliminării acestei proceduri, actul normativ introduce posibilitatea transmiterii dovezii de plată şi prin poştă electronică, respectiv eliminarea acestei obligativităţi atunci când plata se realizează prin mijloace electronice;

-               Pentru a reduce riscurile de corupţie în obţinerea permisului auto şi având în vedere cazurile mediatizate care au scos la iveală riscuri la adresa siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, se va implementa un sistem de monitorizare şi verificare a desfășurării examenului pentru obţinerea permiselor auto. Proba teoretică se înregistrează video, iar cea practică audio și video.

-               În cazul procedurii de înmatriculare auto, se introduce posibilitatea plăţii într-un cont unic a tarifelor aferente confecţionării şi valorificării plăcilor cu numere de înmatriculare permanentă, de probă, temporare şi provizorii, atribuirii unui număr de înmatriculare preferenţial, păstrării combinaţiei numărului de înmatriculare, precum şi contravaloarea certificatelor de înmatriculare, a autorizaţiilor provizorii şi a permiselor de conducere.

-               Se pot plăti online amenzi de circulație prin Ghiseul.ro 




                          

 Red. StudioLegal Av. D.I./04.07.2016