Codul Insolvenţei - noutăți. Procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Legea nr. 85/2014.

Având în vedere perioada economică pe care o traversăm şi numărul din ce în ce mai mare al societăţilor comerciale care se confruntă cu probleme financiare grave, legiuitorul a înţeles să adopte un act normativ nou în domeniul insolvenţei, prin care se urmăreşte maximizarea gradului de valorificare a activelor şi de recuperare a creanţelor, acordarea unei şanse reale de redresare a debitorilor oneşti, transparenţă şi previzibilitate în procedură, asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelaşi rang.

În prezentul articol vom face câteva referiri privitor la unele modificări aduse de noua lege.

În ceea ce priveşte instanţa competentă legiuitorul a înţeles să facă o deosebire între procedura de prevenire a insolvenţei, mandat ad-hoc sau concordat preventiv şi procedura insolvenţei  propriu-zisă. În primul caz, competenţa revine Tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul principal sau sediul profesional al debitorului, potrivit art. 8 din lege. În acest caz, constatăm că nu au intervenit modificări față de legea veche. În schimb, în cazul procedurii insolvenţei, conform dispozițiilor art. 41, alin. 1 din lege „toate procedurile prevăzute de prezentul capitol, cu excepţia apelului, sunt de competenţa tribunalului sau, dacă este cazul, a tribunalului specializat în a cărui circumscripţie debitorul şi-a avut sediul social/profesional cel puţin 6 luni anterior datei sesizării instanţei”.

O altă noutate o reprezintă valoarea-prag (cuantumul minim al creanţei pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă). Dacă în vechea legislaţie era stabilită valoarea prag de 45.000 de lei doar în ceea ce priveşte creanţa creditorului, noua lege stabileşte un alt cuantum, respectiv de 40.000 de lei, dar se referă atât la creanţa creditorului, cât şi la datoriile debitorului care trebuie să fie mai mari de 40.000 de lei pentru a putea formula o cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă,     realizându-se astfel  un echilibru între participanţii la procedură.

Un element nou îl reprezintă termenul acordat debitorului de legiuitor pentru plata creanţei creditorului. Art. 72, alin. 5 din lege prevede că, în cazul achitării, până la închiderea dezbaterilor, a creanţei creditorului care a solicitat deschiderea procedurii, judecătorul-sindic va respinge cererea ca rămasă fără obiect.

De asemenea, a fost micşorat termenul de la care creditorul poate solicita deschiderea procedurii insolvenţei: astfel, creditorul îndreptăţit sa solicite deschiderea procedurii insolvenţei este creditorul a cărui creanţa asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 60 de zile (faţă de 90 zile, în Legea 85/2006). Acelaşi termen de 60 de zile îl acordă legiuitorul şi în cazul titularului unei creanţe curente, certe, lichide şi exigibile, care a fost recunoscută de către administratorul judiciar sau de către judecătorul-sindic şi al cărei cuantum depăşeşte valoarea prag. Acesta (creditorul) poate solicita, pe parcursul perioadei de observaţie, deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanţe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării masurii de către administratorul judiciar sau a hotărârii instanţei de judecată. În plus, potrivit art. 143, alin. 3 titularul unei creanţe curente, certă, lichidă şi exigibilă mai veche de 60 de zile şi un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment.

Potrivit art. 112 din lege se instituie o durata maximă a perioadei de observaţie (cuprinsă între data deschiderii procedurii insolvenţei şi data confirmării planului de reorganizare sau, după caz, a intrării în faliment) care este de 12 luni calculate de la data deschiderii procedurii, spre deosebire de legislaţia anterioară care nu prevedea o durată maximă.

Toate aceste modificări aduse la legea insolvenţei pot constitui un avantaj pentru creditori prin presiunea pe care o pot exercita asupra debitorului prin intrarea în faliment, însă reprezintă un dezavantaj pentru societăţile debitoare, deoarece îngreunează procesul de reorganizare.

StudioLegal/28.11.2014

RAPORT LEGISLATIV OCTOMBRIE 2014 - partea II din III

II.

58. Ordinul 566/2014 – Ministerul Educaţiei Naţionale – privind aprobarea Metodologiei pentru desfăşurarea concursului de rezidenţiat pe loc şi pe post în medicină, medicină dentară şi farmacie, sesiunea 23 noiembrie 2014;

59. Ordinul 1368/2014 – Ministerul Finanţelor Publice – privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat emise în vederea despăgubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. – S. A. în vederea achiziţionării de autoturisme;

60. Ordinul 1159/2014 – Ministerul Sănătăţii – pentru modificarea Ordinului ministrlui sănătăţii nr. 1.275/2011 privind aprobarea listelor şi preţurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate şi a metodologiei de calcul al acestora;

61. Legea 138/2014 M. Of. 753 din 16/10/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe;

– cererile de declarare judecătorească a morţii unei persoane vor fi de competenţa judecătoriei;

– introducerea unor prevederi referitoare la notele grefierului. În acest sens, se menţionează că, după terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces pot primi, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului. Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor;

– instanţa va înregistra şedinţele de judecată. În caz de contestare de către participanţii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată;

– la cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor;

– atunci când instanţa dispune recalificarea căii de atac, de la data pronunţării încheierii, pentru părţile prezente, sau de la data comunicării încheierii, pentru părţile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea căii de atac prevăzute de lege;

– reintroducerea învestirii cu formulă executorie a titlurilor executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti. Cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează de judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului, după caz, în cameră de consiliu, fără citarea părţilor. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul creditorului se află în străinătate, creditorul va putea depune cererea de învestire şi la judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul său ales;

– modificări privind punerea în executare a hotărârii arbitrale, în sensul punerii în acord cu procedura învestirii cu formulă executorie a titlurilor executorii nejurisdicţionale. Astfel, se menţionează că hotărârea arbitrală constituie titlu executoriu şi, după învestirea cu formulă executorie, se execută silit întocmai ca o hotărâre judecătorească. Cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează de tribunalul în circumscripţia căruia a avut loc arbitrajul.

– dacă titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalităţi sau alte sume, însă ele se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1535 din Codul civil sau altor dispoziţii legale speciale, acestea vor fi stabilite de către instanţa de executare la cererea creditorului, prin încheiere dată cu citarea părţilor;

– includerea titlurilor executorii notariale în categoria titlurilor executorii prevăzute de art. 638 NCPC;

– s-a stabilit ca regulă generală că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor;

– schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare;

– modificări privind competenţa executorului judecătoresc;

– încuviinţarea executării silite nu se va mai face de către instanţa judecătorească, ci de către executorul judecătoresc. Acesta se pronunţă asupra încuviinţării executării silite, prin încheiere, fără citarea părţilor. Motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare;

– încheierea prin care executorul a dispus încuviinţarea executării silite poate fi supusă controlului instanţei de executare pe calea contestaţiei la executare. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi contestată de către creditor, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa de executare;

– dispoziţiile legale privind citarea şi comunicarea actelor de procedură se aplică şi în cazul în care comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite nu se poate face de către executorul judecătoresc personal sau prin intermediul agentului său procedural;

– după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, anularea încheierii de învestire cu formulă executorie, precum şi a încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă au fost date fără îndeplinirea condiţiilor legale;

– contestaţia împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 15 zile de la comunicare, faţă de 5 zile cât era stabilit până în prezent;

– contestaţia la executare se judecă cu procedura prevăzută de Cod pentru judecata în primă instanţă, nefiind însă aplicabile dispoziţiile referitoare la verificarea şi regularizarea cererii de chemare în judecată;

– urmărirea silită imobiliară este de competenţa executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află imobilul aparţinând debitorului sau unei terţe persoane, dacă se urmăreşte un imobil ipotecat ajuns în mâinile acesteia. Dacă se urmăresc mai multe imobile aflate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează în această circumscripţie, la alegerea creditorului;

– modificarea dispoziţiilor referitoare la restituirea sau predarea unor bunuri pe parcursul procedurii de urmărire imobiliară, administrarea imobilului urmărit, publicitatea vânzării în cadrul urmăririi silite imobiliare, garanţia de participare şi oferta de cumpărare;

– modificări în ceea ce priveşte contestaţia împotriva procesului-verbal de licitaţie;

– abrogarea dispoziţiilor privind contestarea actului de adjudecare;

– modificarea dispoziţiilor referitoare la intabularea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a adjudecatarului;

– dacă în titlu executoriu nu s-a stabilit ce sumă urmează a fi plătită ca echivalent al valorii bunului în cazul imposibilităţii predării acestuia sau, după caz, echivalentul despăgubirilor datorate în cazul neexecutării obligaţiei de a face ce implică faptul personal al debitorului, instanţa de executare, la cererea creditorului, va stabili această sumă prin hotărâre dată cu citarea părţilor, în termen scurt;

– modificări privind determinarea dobânzii. Dacă părţile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Rata de referinţă a dobânzii legale în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru;

– creditorul poate pretinde daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutării la timp a obligaţiilor de către debitor.

2. Modificarea unor acte normative conexe

– modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, în ceea ce priveşte stagiul executorului judecătoresc;

– modificarea unor prevederi din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu privire la cererile de competenţa judecătorului stagiar;

– modificarea unor prevederi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la obligaţia executării şi instanţa de executare în materia contenciosului administrativ;

– modificarea unor dispoziţii referitoare la prezumţia renunţării la moştenire, vânzarea bunurilor mobile ipotecate şi prescripţia dreptului la acţiune privind creanţa garantată din cuprinsul Codului civil;

– modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă, stipulându-se că dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile din Codul de procedură civilă privind verificarea cererii şi regularizarea acesteia nu se aplică în cazul incidentelor procedurale şi nici în procedurile speciale care nu sunt compatibile cu aceste dispoziţii. De asemenea, s-a menţionat că întâmpinarea nu este obligatorie în incidentele procedurale, dacă prin lege nu se prevede altfel;

– modificarea Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, în ceea ce priveşte aplicabilitatea unor dispoziţii ale sale în cazul recursului de competenţa ICCJ;

– completarea unor prevederi ale OUG nr. 80/2013 cu dispoziţii privind taxa de timbru în cazul cererilor de învestire cu formulă executorie a titlurilor executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, acţiunea în anulare a hotărârii arbitrale;

– modificarea art. 20 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Se precizează că dispoziţiile acestei legi nu se aplică înstrăinărilor între coproprietari, soţi, rude şi afini până la gradul al treilea, inclusiv. De asemenea, se introduce prevederea că legea nu se aplică în cadrul procedurilor de executare silită şi contractelor de vânzare încheiate ca urmare a îndeplinirii unor formalităţi de licitaţie publică, cum este cazul celor realizate în cadrul procedurii de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sau ca urmare a apartenenţei imobilului la domeniul privat de interes local sau judeţean al unităţilor administrativ-teritoriale;

62. Legea 137/2014 M. Of. 753 din 16.10.2014 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European;

63. Legea 136/2014 M. Of. 753 din 16.10.2014 pentru organizarea şi desfăşurarea evenimentelor dedicate Zile Naţionale a României – 1 Decembrie;

64. Legea 135/2014 M. Of. 753 din 16.10.2014 pentru modificarea alin. (5) al art. 21 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi pentru completarea art. 18 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor;

La articolul 21 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    "(5) Sub sancţiunea nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, sunt interzise înstrăinarea, concesionarea, locaţia de gestiune, asocierea în participaţiune, ipotecarea, locaţiunea, precum şi orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaş, schimbarea destinaţiei, grevarea cu sarcini sub orice formă a bunurilor imobile - terenuri şi/sau construcţii notificate potrivit prevederilor prezentei legi."

După alineatul (8) al articolului 18 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 10 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

    "(9) Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu."

65. Legea 134/2014 pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţienerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional;

66. Legea 128/2014 M. Of. din 13.10.2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, precum şi pentru modificarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de risc;

67. Legea 133/2014 M. Of. 745 din13.10.2014 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale;

68. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului  64/2014 M. Of. 742 din 13.10.2014 pentru modificarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate;

69. Decizia 2222/2014 – Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 2340/2013 privind numirea Comisiei de examinare a verificărilor de proiecte şi a experţilor tehnici pentru obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale;

70. Ordinul 96/2014 – Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 9/2013 privind constituirea Comisiei tehnice de avizare a studiilor de fezabilitate întocmite în vederea concesionării serviciului de distribuţie a gazelor naturale şi de emitere a avizelor conforme pentru operatorii economici din sectorul gazelor naturale;

71. Ordinul 89/2014 pentru modificarea Metodologiei de selectare a furnizorilor de formare profesională în sectorul gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 45/2013;

72. Hotărârea 1047/2014 – Consiliul Superior al Magistraturii – pentru modificarea Regulamentului privind transferul şi detaşasarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006;

73. Hotărârea Guvernului  869/2014 pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014;

74. Hotărârea Guvernului  870/2014 privind suplimentarea bugetelor Ministrului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru plata titlurilor executorii aferente trimestrului al III-lea al anului 2014;

75. Hotărârea Guvernului 859/2014 privind aprobarea Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020;

76. Ordinul 1551/2014 – Ministerul Afacerilor Externe – privind publicarea textului unor înţelegeri tehnice în domeniul cooperării cu forţele armate ale Statelor Unite ale Americii;

77. Ordinul 1468/2014 – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului II – 2014, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare;

78. Ordinul 1426/2014 – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – privind aprobarea Normelor metodologice pentru elaboarrea protocoalelor de transmitere/predare-preluare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din domeniul public sau privat al statului de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare la organizaţia de îmbunătăţiri funciare sau federaţia de organizaţii de îmbunătăţiri funciare;

79. Ordinul 1015/2014 – Ministerul Fondurilor Europene – pentru aprobarea Corrigendului nr. 1 la Ghidul Solicitantului Condiţii Specifice pentru cererea de propuneri de proiecte nr. 173 “Dezvoltarea economiei sociale”, finanţată prin Programul operaţional sectorial “Dezvoltarea reurselor umane” 2007-2013, domeniul major de intervenţie 6.1, aprobat prin Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 970/2014;

80. Ordinul 1207/2014 – Ministerul Sănătăţii – privind modificarea şi completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2013 şi 2014, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 422/2013;

81. Ordinul 3591/C/2014 – Ministerul Justiţiei – privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat în anul 2014;

82. Ordinul 1200/2014 – Ministerul Sănătăţii – privind modifcarea Ordinului ministrlui sănătăţii nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a intrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Listă cuprizând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe baza de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi căilor de atac;

83. Ordinul 1143/2014 privind aprobarea Normelor tehnice de finaţare şi realizare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici cu leziune traumatice acute (AP-TRAUMA);

84. Ordinul 1168/2014 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1597/2006 pentru numirea membrilor comisiilor de avizare a donării de la donatorul viu;

85. Ordinul 1317/2014 – Ministerul Transporturilor – pentru aprobarea condiţiilor contractuale speciale privind contractele pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi cele privind contractele pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale Federaţiei internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC) pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport feroviar, finanţate din fonduri publice;

86. Decizia 101/2014 – Oficiul Român pentru Drepturile de Autor – privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Uniunea Naţională a Artiştilor din România – UNART drept colector al remuneraţiilor datorate artiştilor interpreţi sau executanţi reprezentanţi de UNART pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune;

87. Decizia 100/2014 -  Oficiul Român pentru Drepturile de Autor – privind desemnarea organismului de gestiune colectivă Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi – CREDIDAM drept colector al remuneraţiilor datorate artiştilor interpreţi sau executanţi reprezentaţi de CREDIDAM pentru radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune;

88. Legea 148/2014 M. Of. 776 din 24.10.2014 pentru aderarea României la Tratatul dintre Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Portugheză privind crearea Forţei de Jandarmerie Europeană, EUROGENFOR, semnat la Velsen la 18 octombrie 2007;

89. Legea 146/2014 M. Of. 777 din 24.10.2014 privind autoritarea plăţii cotizaţiilor la Forumul Internaţional al Echipelor de Răspuns la incidente de Securitate Cibernetică (Forum of Incident Response and Security Teams - FIRST), şi la Forumul TF/CSIRT Trusted Introducer (TI) din cadrul Asociaţiei Transeuropene a Reţelelor din Domeniul Cercetării şi al Educaţiei (Transeuropean Research and Education Network Association - TERENA) în scopul menţinerii participării Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT – RO la aceste două organisme neguvernamentale;

90. Legea 144/2014 M. Of. 777 din 24.10.2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

91. Legea 143/2014 M. Of. 777 din 24.10.2014 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începerea de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;

Odonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 31 august 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

Articolul 2 va avea următorul cuprins:

    "Art. 2. - (1) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) şi b) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 250 lei pentru fiecare an de deportare ori de detenţie.

    (2) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c), d) şi g) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 200 lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forţată sau de evacuare din propria locuinţă.

    (3) Persoanele care s-au aflat în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. e) au dreptul la o indemnizaţie lunară de 200 lei."

Articolul 3 va avea următorul cuprins:

  "Art. 3. - Soţul supravieţuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-e) şi g), precum şi persoana care s-a aflat în situaţia prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. f) beneficiază începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea, în condiţiile prezentei ordonanţe, de o indemnizaţie lunară de 150 lei neimpozabilă, dacă ulterior nu s-au recăsătorit." ;

92. Legea 151/2014 M. Of. 777 din 24.10.2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate;

93. Legea 140/2014 M. Of. 774 din 24.10.2014 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii;

94. Legea 141/2014 M. Of. 771 din 23.10.2014 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2014 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă;

95. Legea 139/2014 M. Of. 758 din 20.10.2014 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia;

96. Decizia 462/2014 M. Of. 775 din 24.10.2014 – Curtea Constituţională - referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 (3) şi art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă;

97. Decizia 461/2014 M. Of. 775 din 24.10.2014 – Curtea Constituţională – asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice;

98. Decizia 18/2014 M. Of. 775 din 24.10.2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea în principiu a problemei de drept, respectiv dacă în aplicarea art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 pedeapsa închisorii executabilă mai mare de 5 ani aplicată pentru infracţiuni săvârşite în timpul minorităţii se înlocuieşte cu a) măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o durată egală cu durata pedepsei închisorii ori cu b) măsura educativă a internării într-un centru de detenţie pe o durată de 5 ani;

99. Decizia 19/2014 M. Of. 769 din 23.10.2014 referitoare la dezlegarea de principiu a problemei de drept “dacă în cazul în care numai conform noului Cod penal este incidentă o cauză de încetare a procesului penal pentru una din infracţiunile care intră în concurs, este obligatorie sau nu aplicarea pedepsei pentru cealaltă infracţiune care intră în concurs, tot conform noului Cod penal”;

100. Decizia 20/2014 M. Of. 766 din 22.10.2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a modalităţii de interpretare a dispoziţiilor art. 175 alin. (1) şi (2) din Codul penal privind funcţionarii publici, respectiv dacă expertul judiciar este funcţionar public în sensul alin. (1) ori alin. (2);

STUDIOLEGAL 28.11.2014