joi, 4 iulie 2013

StudioLegal își completează domeniul de activitate cu Medierea


StudioLegal își completează domeniul de activitate cu activitatea de mediere, în anul de grație 2013.

Despre ce înseamnă medierea cunoaștem din anul 2005 (încă dinainte de apariția legii privind medierea și cu mult înainte de a intra în vigoare Noul Cod de Procedură Civilă) – când am absolvit cursurile de mediere organizate de Centrul Pilot de Mediere în parteneriat cu Ambasada S.U.A. la București și Ministerul Justiției din România.

Medierea este activitatea prin care două părți aflate într-un diferend/litigiu se așează la masa discuțiilor și urmăresc ca, prin concesii și compromisuri reciproce, să ajungă la un punct convergent în care toate părțile se consideră satisfăcute.

Important de remarcat că: în ședințele de mediere, părțile nu abordează strict legal problema de soluționat (aceasta are loc în ședințele de judecată), ci urmăresc o soluție ghidată după principiul WIN-WIN (toate părțile ies câștigate urmare a acordului încheiat de bunăvoie).

Avantajele medierii pentru societățile (comerciale):

-    societatea își desfășoară activitatea fără a se “sufoca” în litigii de instanță prelungite, costisitoare și imprevizibile ca și soluții – părțile decid de comun acord cea mai bună variantă pentru ele, ghidate fiind de principiul echității;
-       societatea își poate soluționa potențiale litigii și pe perioada vacanței judecătorești fără a aștepta termene fixate uneori și la distanță de un an de zile de către instanță;
-       sistem mai flexibil și rapid de soluționare a diferendelor;
-       costuri mult reduse;
-       relațiile de bună colaborare cu partenerii aflați temporar în dispute se consolidează urmare a soluționării lor pe calea medierii;
-       acordul scris al părților, autentificat la notar, devine titlu executoriu (adică, poate fi pus în executare fără a mai parcurge alte faze în fața instanței de judecată);
-       de la 1 august 2013 – parcurgerea procedurii de informare privind medierea este obligatorie înainte de introducerea cererii de chemare în judecată; sancțiunea neparcurgerii acestei proceduri: inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată.

StudioLegal are experiență de succes  încă din 2005 în materie, principiul fiind acela al evitării, pe cât posibil, a litigiilor în fața instanței de judecată.

Accesați calea medierii și veți beneficia in concreto de avantajele acestei proceduri.
Vă așteptăm pentru mediere (și în perioada de vacanță judecătorească)!

Cu drag,
StudioLegal

Referitor la: Legea nr. 165/2103 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România


Ca urmare a obligaţiei impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului consacrată în numeroase hotărâri, România a fost nevoită să adopte norme eficiente de finalizare a procesului intern de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv abuziv în perioada regimului comunist. Una dintre aceste norme este Legea nr. 165 din 2013 prin care sperăm să se soluţioneze cât mai rapid toate cererile introduse în baza Legii nr. 10 din 2001.
Regula instituită de acest act normativ este restituirea imobilelor în natură iar excepţia, în cazul în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, este adoptarea măsurilor reparatorii în echivalent.
Măsura reparatorie prin echivalent se stabileşte în puncte, conform Cap. III din Lege, iar în cazul persoanelor care au cedat drepturile lor aceasta este singura metodă aplicabilă.
Unul din principiile care au stat la baza adoptării acestei legi a fost principiul transparenţei procesului de stabilire a măsurilor reparatorii, principiu care considerăm că a fost încălcat până la acest moment prin reglementările în vigoare până la data de 20.05.2013 având în vedere că era un mister modul în care erau soluţionate dosarele de către A.N.R.P. şi modul în care era stabilită ordinea de soluţionare. În cazul în care solicitai informaţii cu privire la stadiul dosarelor răspunsurile erau vagi şi puteai observa cu facilitate faptul că procedura de soluţionare dura foarte mult iar numărul de dosare soluţioante era considerabil de mic.
Considerăm că este util să facem o prezentare succintă a etapelor care trebuie parcurse de instituţiile publice până la restituirea efectivă în natură:
1.          În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi (până la data de 24.06.2013), la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se constituie, prin ordin al prefectului, Comisia locală pentru inventarierea terenurilor.

2.          În termen de 180 de zile de la data constituirii, comisia întocmeşte situaţia terenurilor agricole, cu sau fără investiţii, şi forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială.


3.         Comisia judeţeană de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti centralizează situaţiile întocmite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în termen de 30 de zile de la primirea acestora. Rezultatul centralizării se transmite Agenţiei Domeniilor Statului şi Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

4.         În termen de 60 de zile de la data primirii situaţiilor centralizate pe fiecare judeţ, Agenţia Domeniilor Statului şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor demarează procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situaţiei centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului, şi trecerii acestora, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului pentru a fi afectate restituirii în natură sau, după caz, valorificării punctelor acordate potrivit prezentei legi.

5.         În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, comisiile locale de fond funciar au obligaţia de a centraliza toate cererile de restituire nesoluţionate, în vederea stabilirii suprafeţei de teren necesare în vederea finalizării procesului de restituire. Situaţia suprafeţelor de teren necesare în vederea finalizării procesului de restituire se transmite comisiei judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, în acelaşi termen legal.

6.         Institutele, staţiunile de cercetare şi instituţiile publice sunt obligate să predea Agenţiei Domeniilor Statului, în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului iniţiate conform art. 6 alin. (5) cu privire la trecerea din proprietatea publică în proprietatea privată, terenurile care fac obiectul acesteia. Procesele-verbale de predare-primire se comunică şi Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

7.          Până la data de 1 martie 2014, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va realiza, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, situaţia comparativă a cererilor şi disponibilului de teren. După finalizare, situaţia se comunic Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi Agenţiei Domeniilor Statului.

8.         Comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016. În cazul în care acest termen este încălcat, persoana îndreptăţită are la dispoziţie termenul legal de 30 de zile pentru a face plângere la judecătoria în raza căreia se află terenul.


Legea are în vedere situaţiile în care nu se poate realiza restituirea pe vechile amplasamente, pe diferite categorii de terenuri, astfel:
-        În situaţia în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se va atribui un teren pe un alt amplasament în ordinea stabilită de lege în art. 12.

-        În situaţia în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948, au intrat ulterior în proprietatea statului sau au fost incluse în amenajamente silvice după această dată.

-        Cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive, formulate potrivit Legii nr. 10/2001, se soluţionează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiţia ca această suprafaţă să nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar.

Art.  16-31 din Lege reglementează situaţia în care nu se poate realiza restituirea în natură
Pentru punerea în aplicare a Legii 165 din 2013 se instituie Comisia Naţională care, pe lângă atribuţiile pe care le preia de la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, are următoarele atribuţii:
a) validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entităţile învestite de lege care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii;
b) dispune emiterea deciziilor de compensare a imobilelor;
c) asigură coordonarea procesului de licitare/atribuire a imobilelor din Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile;
d) ia alte măsuri legale necesare aplicării prezentei legi.
De asemenea pentru valorificarea punctelor în vederea aplicării măsurilor compensatorii, se înfiinţează Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile.
9.         Până la data de 1 ianuarie 2015, Comisia Naţională va face publică valoarea fiecărui imobil din Fondul naţional, aşa cum rezultă ea prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi. Pentru imobilele trecute în Fondul naţional ulterior datei de 1 ianuarie 2015, valoarea se publică în termen de 30 de zile.

10.   În vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entităţile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naţionale deciziile care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora şi documentele care atestă situaţia juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcţii demolate.

11.   Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

O modificare de substanţă este cea prevăzută de art. 24 din Lege şi anume: începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care încheie tranzacţii privind drepturi asupra imobilelor care fac obiectul legilor de restituire au obligaţia să comunice Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, în termen de 15 zile, un exemplar al actului prin care s-a încheiat tranzacţia.
 Valorificarea punctelor acordate în baza legii – licitaţia publică:
Punctele acordate prin decizia de compensare pot fi valorificate prin achiziţionarea de imobile din Fondul naţional la licitaţia publică naţională, începând cu data de 1 ianuarie 2016m licitaţie pentru care se va întocmi un Regulament până la data de 01 Iulie 2015 şi se va publica pe pagina de internet a Agenţiei Domeniilor Statului, a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Licitaţiile de imobile se organizează săptămânal la sediul central al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi se desfăşoară în regim de videoconferinţă iar participarea este gratuită.
Valorificarea punctelor în numerar:
În termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deţinătorul poate opta pentru valorificarea punctelor şi în numerar. Acesta poate solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare şi nevalorificate în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile. Ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate. Sumele se vor plăti de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

Punctele netransformate în numerar se pot valorifica în continuare în cadrul licitaţiilor naţionale de imobile.

Măsurile de urgentare a soluţionării cererilor de retrocedare

Pentru completarea dosarelor cu actele solicitate de instituţiile publice competente, persoana îndreptăţită la retrocedare are la dispoziţie un termen de decădere de 90 de zile de la momentul solicitării. Acest termen poate fi prelungit o singură dată cu încă 60 de zile. Instituţiile deţinătoare au obligaţia de a elibera, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii, actele doveditoare solicitate.

Entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10 din 2001 înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează (termenele curg de la data de 01.01.2014):

   a) în termen de 12 luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de până la 2.500 de cereri;
   b) în termen de 24 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr cuprins între 2.500 şi 5.000 de cereri;
   c) în termen de 36 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de peste 5.000 de cereri;

Situaţia cererilor va fi publicată pe site de către A.N.R.P.

Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.

Sancţiune pentru nerespectarea termenelor:
În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.


CONCLUZIE


Legea stabileşte termene clare pentru finalizarea cât mai rapidă a procedurii de retrocedare în natură sau prin echivalent, atât pentru instituţiile publice cât şi pentru persoanele îndreptăţite.
                                                                                                                                                                 




                                                                                                                                             Red. Av. D.I. - StudioLegal/04.07.2013

Servicii recuperare sume alocate Credidam

Și pentru că recent, am mai reușit să obținem drepturile Actorului Toma Cuzin, conform Legii privind dreptul de autor, în raport cu Credidam-ul și pentru că, în calitate de avocați putem să vă asigurăm servicii integrale de:
- administrare cont și repertorii la Credidam, 
- acordare repertorii declarate de Interpreți cu repertoriile declarate de utilizatori (posturile TV), 
- depunere repertorii complete în termenele fixate de Credidam, 
- urmărire plată și corectitudine mod de calcul al sumelor repartizate,
- prezență ca mandatar la ședințele AGA Credidam (deci, la luarea tuturor deciziilor care vă privesc);
- asistență juridică și reprezentare în ședințele de mediere (avem și această calificare) sau în fața instanțelor de judecată.

PENTRU ACESTE SERVICII, STUDIOLEGAL NU PERCEPE ONORARII ANTICIPATE, CI DOAR UN ONORARIU DE SUCCES DIN SUMELE EFECTIV RECUPERATE, UNIC PENTRU TOȚI - DE 10% DIN SUMELE EFECTIV ÎNCASATE!

Aveți mijloacele, accesați-le!

Cu drag,
StudioLegal

www.studiolegal.ro

luni, 1 iulie 2013

Infracțiuni săvârșite de CREDIDAM, conform L. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Drepturile și obligațiile CREDIDAM conform acestei legi.


Pentru că, în relația cu Artistul, Credidam invocă propriul Statut – general și incomplet (atacabil în instanță) în opinia noastră – preferăm ca în continuarea studiului pe această temă, să abordăm legea cadru în materie de drepturi de autor și de drepturi conexe – L. 8/1996 (denumită în continuarea Legea).

Conform dispozițiilor art. 130 (lit. d - j) din Lege,  organismele de gestiune colectivă (deci și CREDIDAM) au următoarele obligaţii față de membrii săi:
   
“d) să protejeze interesele membrilor lor, în ceea ce priveşte gestionarea drepturilor cuvenite, ca urmare a utilizării repertoriului propriu, în afara teritoriului României, prin încheierea de contracte de reprezentare cu organismele similare din străinătate;
   e) să colecteze sumele datorate de utilizatori şi să le repartizeze între titularii de drepturi, potrivit prevederilor din statut;
   f) să asigure accesul propriilor membri la informaţiile privind orice aspect al activităţii de colectare a sumelor datorate de utilizatori şi de repartizare a acestora;
   g) să acorde asistenţă de specialitate titularilor de drepturi şi să îi reprezinte în cadrul procedurilor legale, în limita obiectului lor de activitate;
   h) să ceară utilizatorilor sau intermediarilor acestora comunicarea de informaţii şi transmiterea documentelor necesare pentru determinarea cuantumului remuneraţiilor pe care le colectează, precum şi informaţii privind operele utilizate, cu indicarea titularilor de drepturi, în vederea repartizării acestora; utilizatorii sau intermediarii acestora au obligaţia să furnizeze, în format scris şi electronic, în termen de 10 zile de la solicitare, informaţiile şi documentele solicitate, sub semnătura reprezentantului legal şi ştampilate;
   i) să asigure transparenţa activităţii de gestiune colectivă în raporturile cu autorităţile publice care au drept de control şi, prin acestea, cu utilizatorii;
   j) să îndeplinească orice altă activitate, conform mandatului special primit de la titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, în limitele obiectului lor de activitate”.

Mai prevede legea că exercitarea gestiunii colective încredințate prin contractul de mandat nu poate restrânge în nici un fel drepturile patrimoniale ale titularilor (art. 134 din Lege).

De asemenea, este de reținut că nici o sumă colectată de Credidam nu constituie veniturile sale proprii (inclusiv sumele nerevendicate de titulari), acesta fiind un mandatar special conform legii (art. 134 alin. 2 din Lege).

Alineatul 3 al art. 134 dispune clar că: Remuneraţiile încasate de organismele de gestiune colectivă nu sunt şi nu pot fi asimilate veniturilor acestora”.
Alineatul 4 al aceluiași articol mai prevede că: “În exercitarea mandatului, în condiţiile prezentei legi, organismelor de gestiune colectivă nu li se transferă sau nu li se transmit drepturi de autor şi drepturi conexe ori utilizarea acestora”.


Așadar, dacă titularii de drepturi au optat, conform art. 123 alin. 1 din Lege la a-și gestiona drepturile prin intermediul organismului de gestiune colectivă, pe bază de mandat (și nu individual), nu îndreptățește Credidam să dispună după bunul plac de sumele colectate de la utilizatori (posturile TV, de exemplu), ci numai în limitele mandatului acordat prin contract (art. 125 alin. 2 din Lege).

Regulile după care se va desfășura această gestiune colectivă în concret sunt reglementate în art. 134 alin. 2 din Lege, fapt pentru care nu le mai enumerăm aici, rezumându-ne să facem trimitere la acestea.

În consecință, dacă am stabilit foarte clar care este “rolul” Credidam în raport cu membrii săi – un mandatar cu atribuții și obligații stabilite de lege, este necesar să cunoaștem și sancțiunile la care este supus acesta, în caz de neîndeplinire a obligațiilor contractuale și legale.

Art. 1387 din lege face trimitere la declanșarea răspunderii civile, contravenționale sau penale în cazul încălcării drepturilor recunoscute și protejate prin legea 8/1996.

Ceea ce poate nu știați, aceeași lege reglementează și infracțiunile pe care le săvârșește Credidam (prin reprezentanții săi), în cazul în care încalcă dispozițiile de la art. 134, adică dacă dispune de veniturile membrilor, dacă nu respectă regulile prevăzute la respectivul articol cu privire la repartizarea sumelor colectate, la luarea hotărârilor privind repartizările și colectările în Adunări Generale legal convocate (la care toți membri pot participa și nu înțelegem de ce nu o fac!). Aceste fapte de încălcare a drepturilor titularilor constituie infracțiuni și se pedepsesc conform art. 140 alin. 1 lit. h) din lege, cu închisoarea de la o lună la 2 ani sau cu amendă penală.

Bineînțeles că, reglementarea în materie penală cuprinsă în legea specială nu exclude răspunderea penală a celor dovediți vinovați de răspunderea generală prevăzută de Codul penal (gestiune frauduloasă, delapidare).

În concluzie, Credidam face ceea ce dorește dacă voi nu faceți nimic. Mijloacele legale există, trebuie doar să fie accesate.

Succes!


P.S. Următorul subiect: ce pot face titularii de drepturi în materie de CREDIDAM și pentru a-și apăra și realiza propriile drepturi?

StudioLegal/01.07.2013