Dreptul copiilor de a fi plătiţi pentru activităţile culturale, artistice, sportive, publicitare şi de modeling.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 75 din 4 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 115 din 13.02.2015, au fost instituite normele legale cu caracter special referitoare la prestarea de către copii a activităţilor din domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling, precum şi modalitatea în care pot fi remuneraţi copiii care desfăşoară astfel de activităţi.

În conformitate cu prevederile art. 2 din HG nr. 75/2015, activităţile remunerate se pot presta de către copil în baza unui contract încheiat de către părinţi/reprezentantul legal al copilului, pe de o parte, şi organizator, de cealaltă parte. În cazul minorului cu capacitate restrânsă de exerciţiu(cel care are vărsta cuprinsă între 14 şi 18 ani), legea permite ca acesta să încheie direct contractul cu organizatorul, cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor/reprezentantului legal.

Organizatorul poate fi orice persoana fizică sau juridică, care are prevăzute în statut, ca obiect de activitate, organizarea şi desfăşurarea de activităţi cu caracter profesional în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar şi de modeling sau organizează evenimente în aceste domenii, cu caracter ocazional.

Obiectul contractului îl reprezintă activităţile prestate de copil în calitate de:

1. actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat la manifestări cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, operă, balet, circ, concursuri de dans, de muzică sau interpretare, precum şi orice alte concursuri sau activităţi de scenă;

2. actor, figurant, cântăreţ, muzician, dansator, acrobat sau model la filmări pentru filme artistice, filmări, înregistrări sau emisiuni în direct pentru radio şi televiziune, cu sau fără scopuri publicitare;

3. figurant sau model la şedinţe foto, cu sau fără scopuri publicitare;

4. figurant sau model la prezentări de modă;

5. sportiv profesionist în sportul de performanţă.

Condiţiile în care se pot desfăşura aceste activităţi de către copil sunt următoarele:

1. Să nu se constituie în munci periculoase pentru copil. În conformitate cu prevederile HG nr. 867/2009 privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii, sunt considerate munci periculoase toate activităţile desfăşurate de către copil sau realizate prin implicarea nemijlocită a copilului, care, prin natura lor sau prin condiţiile în care se exercită, dăunează sănătăţii, securităţii, dezvoltării sau moralităţii copiilor.

2. Să se desfăşoare în anumite intervale orare stabilite în funcţie de vârsta copilului: între orele 9,00-17,00 pentru copiii cu vârsta sub 5 ani, între orele 8,00-20,00 pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 12 ani, între orele 7,00-22,00 pentru copiii cu vârsta peste 12 ani.

3. Durata desfăşurării activităţii să nu depăşească un anumit număr de ore, zilnic şi săptămânal, în funcţie de vârsta copilului.

Astfel, pentru copiii cu vârsta sub un an durata maximă este de o oră pe săptămână, de preferinţă repartizată în zile diferite.

Pentru cei cu vârsta cuprinsă între 1 şi 5 ani durata este de 2 ore pe zi, cei cu vârsta cuprinsă între 5 şi 12 ani pot desfăşura activităţi 4 ore pe zi, iar pentru copiii cu vârsta peste 12 ani durata este de maxim 6 ore pe zi. În toate cazurile, nu se vor lua în calcul pauzele scurte după fiecare activitate continuă în parte, iar durata maximă a activităţilor nu trebuie să depăşească 12 ore pe săptămână pentru muncile efectuate pe durata anului şcolar.

4. Activităţile să fie însoţite de pauze, cuprinse între 10 şi 15 minute, cele scurte, şi o pauză mare de minimum o jumătate de oră.

5. Activităţile care se organizează pe timpul vacanţelor şcolare nu trebuie să afecteze respectarea dreptului copilului la timp de odihnă şi timp liber.

6. O altă condiţie esenţială pentru a putea desfăşura activitatea este informarea prealabilă a serviciului public de asistenţă socială, prin depunerea unei note de informare înainte de începerea efectivă a activităţii.

Nota de informare se va depune de către părinţi sau reprezentantul legal al copilului la serviciul public de asistenţă socială de la domiciliul copilului şi va fi însoţită de următoarele documente: cărţile de identitate ale părinţilor/reprezentantului legal, certificatul de naştere al copilului, certificat medical eliberat de un medic de specialitate pediatrie, care să ateste dacă copilul este apt pentru a desfăşura activitatea; avizul psihologic eliberat de un psiholog cu drept de liberă practică, prin care să se precizeze dacă particularităţile psihice ale copilului îl recomandă pentru activitatea în cauză, dacă acesta a fost informat, în funcţie de vârstă şi gradul de înţelegere, şi este de acord cu participarea la activitate; avizul medicului de specialitate medicină sportivă pentru copiii care participă la activităţi sportive de performanţă; adeverinţă din partea unităţii de învăţământ preuniversitar la care este înscris copilul, pentru copiii care frecventează o formă de învăţământ, dacă activitatea este prestată în perioada programului şcolar.

După încheierea contractului părintele/reprezentantul legal are obligaţia de a transmite la serviciul public de asistenţă socială de la domiciliul copilului, în termen de 10 zile lucrătoare de la începerea efectivă a activităţii, o copie certificată "conform cu originalul" a acestuia.

Pe toată durata desfăşurării activităţii, copilul va fi însoţit de către un adult care poate fi unul dintre părinţi sau reprezentantul legal, o terţă persoană desemnată de aceştia sau o persoană desemnată de organizator şi agreată de comun acord cu părinţii sau reprezentantul legal. De asemenea, în situaţia în care părintele, reprezentantul legal al copilului sau persoana desemnată în condiţiile de mai sus, nu pot să îl însoţească pe copil, organizatorul are obligaţia de a desemna un însoţitor, persoană cu capacitate deplină de exerciţiu, cu o stare de sănătate bună, care prezintă garanţii morale şi are exeperienţă în supravegherea şi îngirjirea copiilor.

De la această regulă legea prevede şi o excepţie în cazul copilului cu vărsta mai mică de un an care poate fi însoţit numai de către unul dintre părinţi sau de un alt reprezentant legal.

Însoţitorul are următoarele atribuţii:

- însoţeşte copilul/grupul pe toată durata prestării activităţii, inclusiv pe parcursul deplasării acestuia; însoţeşte copilul/grupul de copii la unitatea de învăţământ preuniversitar la care se asigură educaţia; supraveghează copilul/grupul de copii pe tot parcursul prestării activităţii;

- se asigură de satisfacerea nevoilor speciale ale copiilor: dietă, medicaţie şi alte asemenea;

- în situaţia în care, pe parcursul desfăşurării activităţii, sesizează că sănătatea copiilor este afectată, are obligaţia de a-i anunţa imediat pe părinţii/reprezentantul legal ai/al acestora şi pe organizator;

- în situaţia în care, pe parcursul desfăşurării activităţii, sesizează existenţa unei situaţii de pericol iminent pentru copii sau că aceştia sunt supuşi unei forme de violenţă, are obligaţia de a anunţa imediat părinţii/reprezentantul legal al copilului, organizatorul şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul/sectorul în care se află copiii.

În art. 14 din hotărâre sunt prevăzute obligaţiile care revin organizatorului de a informa părinţii/reprezentanţii legali despre natura activităţii, condiţiile de desfăşurare sau orice element care implică asumarea responsabilităţii acestora şi de a menţine periodic contactul cu aceştia, în situaţia în care copilul nu este însoţit de către părinţi sau reprezentanţii legali. Totodată, organizatorul are obligaţia de a asigura accesul la servicii medicale de specialitate pediatrică în vederea acordării asistenţei medicale şi de a asigura copiilor accesul la cabine, vestiare, spaţii igienico-sanitare şi spaţii de recreere şi odihnă, special destinate acestora.

Sumele obţinute de copil în urma prestării unei activităţi reglementate de prezenta hotărâre sunt administrate conform dispoziţiilor art. 501 din Noul Cod Civil, conform cărora părinţii au dreptul şi îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor cu grija şi atenţia cuvenite pentru a păstra şi acolo unde este posibil a creşte valoarea bunurilor. 

În situaţia în care există suspiciuni cu privire la utilizarea de către părinţi/reprezentanţii legali a sumelor obţinute de copil în alt scop decât cel al interesului superior al acestuia, reprezentanţii direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului vor solicita părinţilor sau, după caz, reprezentantului legal al copilului să prezinte un raport cu privire la modul în care au administrat veniturile copilului obţinute din activităţile prestate. Acest raport se prezintă în termen de 30 de zile de la solicitare şi cuprinde cel puţin următoarele informaţii: contractele încheiate în perioada raportată, activităţile pentru care au fost încheiate, sumele totale obţinute şi scopurile în care au fost folosite cu menţionarea tipurilor de cheltuieli etc.

În cazul în care părintele/reprezentantul legal refuză prezentarea raportului sau nu poate justifica utilizarea sumelor obţinute de copil, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului poate sesiza instanţa de tutelă, care va efectua un control asupra modului în care au fost administrate sumele primite de copilul minor. În urma controlului, instanţa de tutelă poate aplica o amendă civilă, conform art. 163 Cod Civil, dacă se constată că au fost indeplinite defectuos sarcinile privitoare la administrare.

În cazul încălcării normelor stabilite de prezentul act normativ, cei vinovaţi răspund contravenţional, amenzile fiind cuprinse între 1000 şi 8000 de lei.

Organizatorul poate fi sancţionat contravenţional în cazul în care nu respectă normele referitoare la interzicerea desfăşurarii de munci periculoase, nu respectă durata maximă în care poate fi desfăşurată activitatea, precum şi durata pauzelor care trebuie acordate copilului. Cu amendă cuprinsă între 3000 şi 5000 de lei va fi sancţionat organizatorul când încalcă prevederile art. 14 referitoare la informarea părinţilor şi asigurarea accesului la servicii medicale şi la spaţiile igienico-sanitare, de recreere şi odihnă.

În cazul în care însoţitorul nu îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 6, alin. 4 din hotărâre, acesta va fi sancţionat contravenţional cu o amendă cuprinsă între 5000 şi 8000 de lei.

Părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului pot fi amendaţi contravenţional în cazul în care nu transmit nota de informare către serviciul public de asistenţă socială, cu privire la desfăşurarea activităţii de către copil, precum şi în cazul în care nu depun copia contractului încheiat cu organizator la serviciul de asistenţă socială, amenda fiind cuprinsă între 1000 şi 5000 de lei.

Prevederile referitoare la contravenţii intră în vigoare în termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii, respectiv la data de 13.05.2015.

Legea mai precizează că atunci când copilul împlineşte vârsta legală pentru a putea fi angajat, în condiţiile prevăzute de art. 13 din Codul Muncii (la împlinirea vârstei de 16 ani sau la 15 ani, în acest caz numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali), acesta poate încheia cu organizatorul contract individual de muncă pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în prezentul act normativ.

     Red. MSB/StudioLegal/16.02.2015

Modificările Codului Rutier 2015. Obligaţiile conducătorilor auto privitoare la transportul copiilor

Cele mai recente modificări aduse Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, prin Hotărârea Guvernului nr. 11/14.01.2015, prevăd noile condiţii în care pot fi transportaţi copiii în autovehicule şi obligaţiile care le revin conducătorilor auto.

Începând cu data de 14 februarie, data la care intră în vigoare noile prevederi, şoferii vor fi obligaţi să respecte anumite condiţii speciale referitoare la transportul copiilor, în funcţie de vărsta şi înălţimea acestora.

Hotărârea nr. 11/2015 care modifică Regulamentul prevede că nu pot fi transportaţi în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă copiii în vârstă de până la 3 ani.

Legiuitorul a înţeles să prevadă şi două excepţii de la această regulă:

1. Copiii în vârstă de până la 3 ani pot fi transportaţi sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul, în autovehicule destinate transportului public de persoane, precum şi în taxi dacă ocupă orice alt loc decât cel de pe scaunul din faţă.

2. Copiii în vârstă de până la 3 ani pentru care este eliberat un certificat medical de scutire pe motiv medical grav în care să fie menţionată afecţiunea care contraindică purtarea acestor sisteme de siguranţă, pot fi transportaţi în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă pe locurile din spate ale acestuia, sub supravegherea unei persoane, alta decât conducătorul de autovehicul. În acest din urmă caz, conducătorul de autovehicul are obligaţia să aibă asupra sa certificatul medical, în conţinutul căruia trebuie să fie menţionată durata de valabilitate a acestuia.

Copiii cu o înălţime de până la 135 cm pot fi transportaţi în autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă pentru conducător şi pasageri doar dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii instalat în autovehicul.

Ca excepţii sunt prevăzute situaţiile în cazul transportului în autovehicule destinate transportului public de persoane, precum şi în taxi, dacă este ocupat de către copil orice alt loc decât cel de pe scaunul din faţă, precum şi copiii pentru care este eliberat un certificat medical, în aceleaşi condiţii prezentate mai sus.

Pentru copiii cu o înâlţime ce depăşeşte 135 cm legiuitorul impune reglarea centurii de siguranţă pentru adult astfel încât aceasta să nu treacă peste zona gâtului sau feţei. De asemenea, copiii care fac parte din această categorie mai pot fi transportaţi dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii instalat în autovehicul.

Legea prevede condiţiile care trebuie să le îndeplinească dispozitivul de fixare în scaun care reprezintă un ansamblu de componente capabil să fixeze un copil în poziţia şezut sau culcat, care poate cuprinde o combinaţie de chingi ori elemente flexibile cu o cataramă de fixare, dispozitive de reglare, elemente de prindere şi, în unele cazuri, un scaun suplimentar şi/sau un scut pentru impact, ce poate fi ancorat la un autovehicul, ori un sistem constituit   dintr-un dispozitiv parţial de fixare în scaun utilizat împreună cu centura de siguranţă cu rol de prindere a copilului sau de fixare a dispozitivului, cum ar fi, fără a se limita la acestea, scaun de siguranţă pentru copii, pernă de înălţare, care poate fi folosită împreună cu o centură de siguranţă pentru adulţi, portbebe-coşuleţ pentru sugari, scaun pentru sugari, chingă de ghidare, precum şi centură şi sisteme de centuri pentru copii.

Este obligatorie instalarea acestui dispozitiv pe locurile din spate ale autovehiculului, în conformitate cu instrucţiunile de montare furnizate de către producătorul acestuia.

Legiuitorul a prevăzut şi o excepţie când dispozitivul poate fi instalat pe locul din faţă doar cu respectarea următoarelor condiţii cumulative: instrucţiunile date de producător permit instalarea pe locul din faţă, orientarea se va face cu faţa spre direcţia opusă direcţiei normale de deplasare a autovehiculului, autovehiculul nu este echipat cu airbag frontal corespunzător locului. În situaţia contrară, conducătorul auto este obligat să dezactiveaze airbagul frontal corespunzător locului (chiar şi în cazul autovehiculului prevăzut cu un mecanism care detectează în mod automat prezenţa dispozitivului instalat şi blochează declanşarea airbagului frontal corespunzător locului).

Pentru nerespectarea acestor prevederi şoferii pot fi sancţionaţi cu patru sau cinci puncte de amendă (clasa a II-a amenzilor de circulaţie), pentru care valoarea amenzii este de 390 lei sau 487,5 lei. De asemenea, ca sancţiune complementară, şoferul va primi şi 3 puncte de penalizare, conform prevederilor art. 108, alin. 1, lit. b), pct. 9 şi 10 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

De la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial şi până la intrarea în vigoare (14 februarie 2015), poliţiştii vor desfăşura activităţi de informare a participanţilor la trafic, prin comunicate de presă, informări prin mass-media şi postări pe site-ul instituţiei.

Noua reglementare transpune în legislaţia naţională prevederile art. 1 alin. (1) (parţial) şi alin. (2) din Directiva de punere în aplicare 2014/37/UE a Comisiei din 27 februarie 2014 de modificare a Directivei 91/671/CEE a Consiliului privind utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă şi a sistemelor de siguranţă pentru copii în vehicule, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 59 din 28 februarie 2014.

                                        Red. MSB-StudioLegal/31.01.2015

Raport legislativ Ianuarie 2015 Partea I

1. ORDINUL Ministrului Finanţelor Publice nr. 4024 din 23 decembrie 2014 pentru

modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare

Fiscală nr. 1.950/2012 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate

pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau

reţinere la sursă - M. Of. Nr. 2 din data de 5 ianuarie 2015. Prin prezentul ordin se aduc

modificări la următoarele formulare: formularul 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit"

şi formularul 100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”. .n anexe sunt

prevăzute noile formulare, precum şi instrucţiunile de completare a acestora.

2. ORDINUL nr. 5114 din 15 decembrie 2014 privind aprobarea Metodologiei de organizare,

desfăşurare şi finalizare a programului special de revalorizare a formării iniţiale de asistent

medical generalist, dob.ndită anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru absolvenţii

învăţământului postliceal sanitar - M. Of. Nr. 5 din data de 6 ianuarie 2015.

3. ORDINUL nr. 195 din 18 decembrie 2014 pentru aprobarea Regulamentului de

organizare şi funcţionare a Arhivelor Naţionale - M. Of. Nr. 9 din data de 7 ianuarie 2015.

4. ORDINUL nr. 1650 din 11 decembrie 2014 pentru modificarea şi

completarea Reglementărilor privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de identitate a

vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2,

aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 - M.

Of. Nr. 10 din data de 7 ianuarie 2015.

5. DECIZIA nr. 127 din 18 decembrie 2014 privind publicarea .n Monitorul Oficial al

României, Partea I, a Deciziei civile nr. 87A din 26 martie 2014, pronunţată de Curtea de

Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală,

conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 4.233/2/2013 - M. Of. Nr. 11 din data

de 7 ianuarie 2015.

Prin decizia Curţii de Apel Bucureşti au fost admise ambele apeluri, formulate de apelanta

Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din Rom.nia (A.D.P.F.R.) şi de

apelanta Uniunea Producătorilor de Fonograme din Rom.nia (UPFR) .mpotriva Hotăr.rii

arbitrale din 23 aprilie 2013 pronunţate de Completul de arbitri din cadrul Oficiului Rom.n

pentru Drepturile de Autor .n Dosarul nr. 3/2013, publicată .n Monitorul Oficial al

Rom.niei, Partea I, nr. 273 din 15 mai 2013, .n baza Deciziei ORDA nr. 58/29.04.2013.

2

A fost schimbată .n parte hotăr.rea arbitrală atacată, curtea hotăr.nd următoarele:

Hotăr.rea arbitrală pronunţată de O.R.D.A. are ca obiect stabilirea pentru perioada 2011-

2014 a criteriilor de repartizare .ntre organismele de gestiune colectivă a drepturilor

producătorilor de fonograme a remuneraţiilor cuvenite producătorilor de fonograme

pentru comunicarea publică a fonogramelor publicate .n scop comercial şi a reproducerilor

acestora, precum şi a comisionului de colectare datorat organismului de gestiune desemnat

colector pentru drepturile producătorilor de fonograme.

Stabileşte următoarele criterii de repartizare a remuneraţiilor pe categorii de utilizatori:

a. pentru sursa de colectare radio stabileşte criteriul proporţiei utilizării reale a

fonogramelor din repertoriul aflat .n gestiunea fiecărui organism de gestiune a drepturilor

producătorilor de fonograme, conform playlisturilor comunicate de organismele de

radiodifuziune pentru posturile de radio difuzate .n ambiental (potrivit studiului de piaţă);

b. pentru sursa de colectare TV stabileşte criteriul proporţiei utilizării reale a fonogramelor

din repertoriul aflat .n gestiunea fiecărui organism de gestiune a drepturilor producătorilor de

fonograme, conform playlisturilor comunicate de organismele de televiziune pentru posturile tv

difuzate .n ambiental (potrivit studiului de piaţă);

c. pentru sursa de colectare colecţie proprie stabileşte criteriul proporţiei repertoriului

gestionat de fiecare dintre organismele de gestiune colectivă.

Studiul de piaţă menţionat la lit. a şi b determină posturile de radio şi TV difuzate .n ambiental,

precum şi ponderea surselor de colectare. El poate fi realizat la cererea oricărui organism de

gestiune colectivă a drepturilor producătorilor de fonograme, maximum o dată pe an, de o

societate agreată de ambele părţi sau, .n lipsa unui acord, prin tragere la sorţi din maximum trei

societăţi propuse de fiecare dintre organismele de gestiune colectivă.

Oricare organism de gestiune colectivă poate cere societăţii care realizează studiul să realizeze o

verificare suplimentară a datelor folosite la definitivarea studiului sau, după caz, poate utiliza

datele, informaţiile, .nregistrările şi toate celelalte materiale care au stat la baza studiului pentru

efectuarea unor verificări proprii, cu condiţia respectării clauzelor de confidenţialitate şi de

abţinere de la orice utilizare neautorizată a datelor .n alte scopuri dec.t cele de verificare a

studiului. Demersurile de verificare a studiului vor fi notificate celeilalte părţi, iar costurile vor fi

suportate de partea care alege această formă de control.

La .ncheierea fiecărei etape de repartizare .ntre organismele de gestiune a remuneraţiilor

colectate, sumele colectate corespunzătoare proporţiei pieselor neidentificate vor fi virate de

organismul colector .ntr-un cont distinct. La finalul a trei ani de la .ncheierea fiecărei etape de

repartizare, sumele rămase .n urma revendicărilor de către titulari, precum şi accesoriile acestora,

vor fi .mpărţite .ntre organismele de gestiune colectivă proporţional cu repertoriul gestionat de

fiecare dintre acestea la momentul colectării respectivelor sume.

3

Nivelul comisionului datorat organismului de gestiune desemnat colector pentru sursa

comunicare publică a fonogramelor publicate .n scop comercial este de 10% din sumele

colectate. Iniţial, prin hotăr.rea arbitrală fusese stabilise un comision de 12 %.

6. CIRCULARA nr. 1 din 7 ianuarie 2015 privind nivelul ratei dob.nzii de referinţă a Băncii

Naţionale a Rom.niei - M. Of. Nr. 2 din data de 3 ianuarie 2015. .ncep.nd cu data de 8 ianuarie

2015, nivelul ratei dob.nzii de referinţă a Băncii Naţionale a Rom.niei este de 2,5% pe an.

7. ORDINUL Preşedintelui ANAF nr. 17 din 7 ianuarie 2015 privind stabilirea criteriilor

pentru condiţionarea .nregistrării .n scopuri de TVA - M. Of. Nr. 16 din data de 9 ianuarie

2015. Prezentul ordin stabileşte criteriile pe baza cărora se condiţionează .nregistrarea .n

scopuri de TVA a societăţilor comerciale care sunt .nfiinţate .n baza Legii societăţilor

nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse .nmatriculării

la registrul comerţului şi care solicită .nregistrarea .n scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit.

a) şi c) şi art. 153 alin. (91) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi

completările ulterioare.

Persoanele impozabile care solicită .nregistrarea .n scopuri de TVA sunt obligate să depună, .n

aceeaşi zi .n care depun documentaţia de .nmatriculare la Registru Comerţului, şi cererea tip

(formularul 098, 099 sau 010, după caz), la organele financiare competente prin care solicită

.nregistrarea. Pot solicita aceasta doar persoanele impozabile care estimează depăşirea

plafonului de scutire de 220.000 lei, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal. .n celelalte

cazuri, .nregistrarea .n scopuri de TVA se poate solicita ulterior .nmatriculării societăţii la Registru

Comerţului.

.n vederea soluţionării solicitării de .nregistrare .n scopuri de TVA, organul fiscal competent

verifică .ndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 3 din ordin.

Criteriile pe care le vor avea .n vedere autorităţile fiscale c.nd permit .nregistrarea .n scopuri de

TVA sunt: 1. persoana juridică nu are interdicţie de a desfăşura activităţi economice .n spaţiul

destinat sediului social sau .n spaţiul aferent sediilor secundare; 2. niciunul dintre administratori

şi/sau asociaţii persoanei cu răspundere limitată şi nici societatea .nsăşi nu .nregistrează .n

cazierul fiscal infracţiuni .mpotriva legislaţiei financiar-contabile şi fiscale; 3. .n urma unei

evaluări rezultă intenţia şi capacitatea persoanei juridice de a desfăşura activităţi

economice.

Soluţionarea solicitării de .nregistrare .n scopuri de TVA se finalizează prin emiterea deciziei de

aprobare/ respingere a .nregistrării .n scopuri de TVA, care se comunică persoanei impozabile.

Ordinul se aplică .ncep.nd cu data de 1 februarie 2015.

4

8. LEGEA nr. 1 din 7 ianuarie 2015 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă - M. Of. Nr. 18

din data de 9 ianuarie 2015. Ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 447 din 29

octombrie 2013 prin care a fost declarată neconstituţională OUG nr. 91/2013, a fost

adoptată prezenta lege prin care a fost respinsă OUG 91/2013.

9. HOTĂR.REA nr. 1155 din 23 decembrie 2014 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a

sistemului judiciar 2015-2020 - M. Of. Nr. 19 din data de 12 ianuarie 2015.

10. ORDINUL Preşedintelui ANAF nr. 19 din 7 ianuarie 2015 privind modificarea şi

completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

nr. 3.331/2013 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu

privire la TVA, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare - M. Of. Nr. 19 din data

de 12 ianuarie 2015. Se aduc modificări cu privire la momentul de la care .nregistrarea, din

oficiu, .n scopuri de TVA a unei persoane impozabile se consideră valabilă, respectiv

.ncep.nd cu data comunicării deciziei privind .nregistrarea, din oficiu, .n scopuri de TVA. Ca

noutate legislativă se prevede că anularea din oficiu a .nregistrării .n scopuri de TVA se

efectuează de la data comunicării deciziei de anulare a .nregistrării .n scopuri de TVA de către

organul fiscal, .n situaţia .n care persoana impozabilă .nregistrată .n scopuri de TVA societate cu

sediul activităţii economice .n Rom.nia, .nfiinţată .n baza Legii societăţilor nr. 31/1990

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, supusă .nmatriculării la registrul

comerţului, nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică, potrivit

criteriilor prevăzute de Codul Fiscal. Anexa nr. 1 a Ordinului ANAF nr. 3331/2013 este completată

cu procedura anulării din oficiu .n cazul mai sus amintit, fiind stabilite şi noile modele de decizii

privind .nregistrarea sau anularea din oficiu a .nregistrării .n scopuri de TVA.

11. LEGEA nr. 10 din 8 ianuarie 2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv .n valori mobiliare şi societăţile de

administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 297/2004 privind piaţa de capital, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte

normative - M. Of. Nr. 22 din data de 12 ianuarie 2015.

12. ORDINUL nr. 5204 din 22 decembrie 2014 privind aprobarea Metodologiei de .nscriere şi

.nregistrare a calificărilor din .nvăţăm.ntul superior .n Registrul Naţional al Calificărilor din

.nvăţăm.ntul Superior (RNCIS) - M. Of. Nr. 23 din data de 13 ianuarie 2015.

13. ORDINUL nr. 5115 din 15 decembrie 2014 privind aprobarea Regulamentului de

organizare şi funcţionare a unităţilor de .nvăţăm.nt preuniversitar - M. Of. Nr. 23 bis din data

de 13 ianuarie 2015.

5

14. LEGEA nr. 11 din 8 ianuarie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi

reglementarea unor măsuri financiar-fiscale - M. Of. Nr. 24 din data de 13 ianuarie 2015.

Taxa datorată de contribuabili pentru construcţiile speciale a fost redusă, astfel că, .ncep.nd cu

anul 2015, impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1 % asupra

valorii construcţiilor existente .n patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului

anterior, evidenţiată contabil .n soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor. .n

vechea reglementare taxa se calcula prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiei.

De subliniat este şi că impozitul pe construcţii nu se mai aplică asupra amenajărilor (lucrări de

reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere) efectuate la construcţiile

.nchiriate, luate .n administrare sau .n folosinţă. De asemenea, .n situaţia .n care, .n cursul

anului curent, se .nregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii soldului debitor al

conturilor corespunzătoare construcţiilor, impozitul pe construcţii nu se recalculează. Aceste

modificări sunt luate .n considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat

pentru anul următor.

15. ORDINUL nr. 5003 din 2 decembrie 2014 privind aprobarea programelor şcolare pentru

.nvăţăm.nt primar, clasele a III-a şi a IV-a - M. Of. Nr. 24 din data de 13 ianuarie 2015.

16. DECIZIA .naltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 26 din 3 decembrie 2014 privind

pronunţarea unei hotăr.ri prealabile .n vederea rezolvării de principiu a modalităţii de

interpretare a dispoziţiilor art. 175 din Codul penal, respectiv dacă medicul chirurg angajat cu

contract de muncă pe perioadă nedeterminată .ntr-o unitate spitalicească din sistemul

public de sănătate, trimis .n judecată sub acuzaţia săv.rşirii infracţiunii de luare de mită

prevăzute de dispoziţiile art. 289 alin. (1) din Codul penal, se .ncadrează .n categoria

funcţionarilor publici prevăzută la art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul penal sau .n categoria

funcţionarilor publici prevăzută la art. 175 alin. (2) din Codul penal - M. Of. Nr. 24 din data de 13

ianuarie 2015.

Prin decizia ICCJ s-a admis sesizarea şi s-a statuat .n sensul că medicul angajat cu contract de

muncă .ntr-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de

funcţionar public .n accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul

penal. Curtea a reţinut că sintagma "funcţie publică de orice natură", .n sensul art. 175 alin. (1) lit.

b) din Codul penal, defineşte o categorie mai largă dec.t funcţia publică, aşa cum este .nţeleasă

.n dreptul administrativ, iar noţiunea de "funcţionar public" este mai cuprinzătoare dec.t cea la

care se referă art. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată.

Caracterul liberal al profesiei de medic nu poate justifica lipsa răspunderii penale pentru

infracţiunea de luare de mită .n cazurile .n care acesta condiţionează actul medical la care este

6

obligat profesional, moral şi legal, de banii sau foloasele care nu i se cuvin şi pe care, direct sau

indirect, le pretinde, primeşte ori le acceptă. Totodată, .n raport cu importanţa serviciului public

de sănătate, pacienţii nu pot fi lăsaţi neprotejaţi de legea penală, din considerentul că

eventualele acte de pretindere sau primire de sume de bani ori alte foloase de către medicul care

funcţionează .n cadrul sistemului sanitar pot fi integrate sferei de incidenţă a unor dispoziţii

normative nepenale.

17. HOTĂR.REA Guvernului nr. 1189 din 29 decembrie 2014 privind organizarea şi

funcţionarea Agenţiei Zonei Montane - M. Of. Nr. 25 din data de 13 ianuarie 2015. Prezenta

hotăr.re conţine modul de organizare şi de funcţionare a Agenţia Zonei Montane, organ de

specialitate, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat, .n subordinea Ministerului

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Agenţia are ca scop aplicarea strategiei şi politicilor

Guvernului .n domeniul dezvoltării şi protecţiei zonelor montane din Rom.nia, zone

marcate de specificitate, fragile ecologic şi defavorizate economico-social din cauze naturale,

care necesită o gestiune specifică.

Principalele atribuţii ale Agenţiei se referă la: elaborarea orientărilor strategice naţionale pentru

dezvoltarea durabilă a zonei montane, propunerea de proiectele de acte normative şi de măsuri

tehnico-operative privind aplicarea .n teritoriu a strategiei şi politicilor Guvernului .n domeniul

dezvoltării şi protecţiei mediului montan .n vederea creşterii calităţii vieţii populaţiei montane,

elaborarea de criterii de selecţionare a unor microzone montane prioritare care să beneficieze de

programe speciale, implementarea strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane .n

teritoriul desemnat, organizarea băncii de date a zonei montane şi ţine evidenţa efectelor

aplicării măsurilor prevăzute de lege pentru sprijinirea agricultorilor şi a operatorilor economici

din zona rurală montană.

18. HOTĂR.REA nr. 60 din 11 decembrie 2014 privind aprobarea Regulamentului de

organizare şi desfăşurare a examenului de competenţă profesională pentru stagiarii .n

activitatea de audit financiar – M. Of. Nr. 26 din 13 ianuarie 2015.

19. HOTĂR.REA nr. 2 din 7 ianuarie 2015 pentru aprobarea Memorandumului de .nţelegere

dintre Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor din Rom.nia şi Autoritatea de

Informaţii Financiare - Unitatea de Informaţii Financiare din Sf.ntul Scaun/Statul Cetăţii

Vaticanului privind cooperarea .n domeniul schimbului de informaţii financiare av.nd legătură

cu spălarea banilor şi finanţarea terorismului, semnat la Bucureşti la 30 mai 2014 şi la Lima la 3

iunie 2014 - M. Of. Nr. 27 din 14 ianuarie 2015.

20. NORMĂ nr. 1 din 8 ianuarie 2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile

de pensii administrate privat – M. Of. Nr. 31 Din 14 ianuarie 2015. Norma reglementează

7

aspectele legale privind modul de dob.ndire şi de .ncetare a calităţii de participant la un

fond de pensii administrate privat, aderarea şi conţinutul cadru al actului individual de

aderare, precum şi evidenţa participanţilor.

Calitatea de participant se poate dob.ndi .ntr-unul din următoarele moduri: prin aderare

directă la un fond de pensii sau prin repartizarea aleatorie de către instituţia de evidenţă,

urmată de validarea la un fond de pensii. Potrivit art. 4, calitatea de participant la un fond de

pensii administrat privat .ncetează la data radierii acestuia din Registrul participanţilor de

către instituţia de evidenţă, .n următoarele cazuri: a)prin deschiderea dreptului la pensia

privată; b)prin decesul participantului; c)prin pensionarea de invaliditate pentru pierderea

totală a capacităţii de muncă, potrivit prevederilor legale aplicabile .n sistemul public de pensii

sau potrivit prevederilor legale incidente din actele normative privind legile speciale, după caz;

d)prin decizie a administratorului emisă .n cazul constatării lipsei viramentelor .n contul

colector al fondului de pensii administrat privat, aferente participantului, pe o perioadă de 36 de

luni consecutive de la data .nscrierii .n Registrul participanţilor; e)prin hotăr.re judecătorească

definitivă de desfiinţare a actului individual de aderare pentru participantul respectiv; f)prin

decizie a administratorului de desfiinţare a actului individual de aderare .n baza constatării

.ncălcării art. 116 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 414/2014 privind fondurile private de pensii, ca

urmare a reclamaţiei participantului; g)alte situaţii prevăzute .n normele Autorităţii de

Supraveghere Financiară, denumită .n continuare Autoritatea.

Prin semnarea actului individual de aderare persoana eligibilă .şi exprimă acordul de a fi parte la

contractul de societate, acceptul cu privire la conţinutul acestuia şi la prospectul schemei de

pensii private.

21. ORDINUL Preşedintelui ANAF nr. 18 din 7 ianuarie 2015 pentru aprobarea Procedurii de

.nregistrare, la cerere, .n scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 153

alin. (91) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările

ulterioare, şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare – M. Of. Nr. 32 din

15 ianuarie 2015. Ordinul stabileşte procedura de .nregistrare, la cerere, .n scopuri de taxă

pe valoarea adăugată şi prevede modelul şi conţinutul formularelor referitoare la această

procedură. .nregistrarea .n scopuri de taxă pe valoarea adăugată a persoanei impozabile se

consideră valabilă .ncep.nd cu data comunicării deciziei de aprobare a .nregistrării .n scopuri de

taxă pe valoarea adăugată.

Procedura se aplică persoanelor impozabile cărora le-a fost anulată .nregistrarea .n scopuri

de TVA pentru unul din următoarele motive: a)au fost declarate inactive sau au fost .n

inactivitate temporară, .nscrisă .n registrul comerţului; b)asociaţii/administratorii persoanei

impozabile sau persoana impozabilă .nsăşi au/a avut .nscrise .n cazierul fiscal fapte (infracţiuni) ;

8

c)nu au depus niciun decont de taxă, d)nu au evidenţiat, .n deconturile de taxă depuse, nicio

operaţiune realizată; e)persoanele impozabile - societăţi .nfiinţate .n baza Legii societăţilor

nr. 31/1990, nu au justificat intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică.

.nregistrarea se face .n baza unei cereri tip (formularul 099) depusă la organul fiscal competent,

care se pronunţă prin emiterea unei decizii .mpotriva căreia se poate face contestaţie la organul

fiscal competent .n termen de 30 de zile de la comunicare.

O situaţie specială o reprezintă persoanele impozabile cărora le-a fost anulată .nregistrarea .n

scopuri de TVA pentru că au fost declarate .n inactivitate sau au fost .n inactivitate temporară,

.nscrisă .n registrul comerţului. .n acest caz, .nregistrarea .n scopuri de TVA, la cerere, se face

numai dacă a .ncetat situaţia care a condus la anularea .nregistrării. Cererea tip (formularul

099) se depune la organul fiscal competent .nsoţită de declaraţia pe propria răspundere

pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii persoanei impozabile de a desfăşura activităţi

economice care implică operaţiuni .n sfera TVA (formular 088) şi de certificatul constatator

emis de oficiul registrului comerţului din care să rezulte datele de identificare ale

administratorilor persoanei impozabile la data depunerii cererii de .nregistrare .n scopuri de TVA,

precum şi datele de identificare ale asociaţilor şi ponderea deţinută .n capitalul social la data

depunerii cererii de .nregistrare .n scopuri de TVA.

.n situaţia persoanelor impozabile cărora le-a fost anulată .nregistrarea .n scopuri de TVA

din cauza faptelor .nscrise .n cazier, .nregistrarea .n scopuri de TVA, la cerere, se face

numai dacă a .ncetat situaţia care a condus la anularea .nregistrării.

Persoanele impozabile cărora le-a fost anulată .nregistrarea .n scopuri de TVA pentru

nedepunerea niciunui decont de taxă depun cererea de .nregistrare .nsoţită de: a)toate

deconturile de TVA (formular 300) nedepuse la termen; b)o cerere motivată din care să rezulte

că se angajează să depună la termenele prevăzute de lege deconturile de taxă; c)declaraţia pe

propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii persoanei impozabile de a

desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni .n sfera TVA (formular 088), .n cazul

societăţilor .nmatriculate .n registrul comerţului; d)certificatul constatator emis de oficiul

registrului comerţului din care să rezulte datele de identificare ale administratorilor persoanei

impozabile la data depunerii cererii de .nregistrare .n scopuri de TVA, precum şi datele de

identificare ale asociaţilor şi ponderea deţinută .n capitalul social la data depunerii cererii de

.nregistrare .n scopuri de TVA, .n cazul societăţilor comerciale .nmatriculate .n registrul

comerţului.

Persoanele impozabile, societăţi cu sediul activităţii economice .n Rom.nia, .nfiinţate .n

baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, supuse

9

.nmatriculării la registrul comerţului, cărora le-a fost anulată .nregistrarea .n scopuri de TVA, .n

temeiul art. 153 alin. (9) lit. h) din Codul fiscal, .ntruc.t nu justificau intenţia şi capacitatea de a

desfăşura activitate economică potrivit criteriilor stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei

Naţionale de Administrare Fiscală, .n temeiul art. 153 alin. (71) din Codul fiscal, depun cererea de

.nregistrare .n scopuri de TVA .nsoţită de: a)declaraţia pe propria răspundere pentru evaluarea

intenţiei şi a capacităţii persoanei impozabile de a desfăşura activităţi economice care implică

operaţiuni .n sfera TVA (formular 088); b)certificatul constatator emis de oficiul registrului

comerţului din care să rezulte datele de identificare ale administratorilor persoanei impozabile la

data depunerii cererii de .nregistrare .n scopuri de TVA, precum şi datele de identificare ale

asociaţilor şi ponderea deţinută .n capitalul social la data depunerii cererii de .nregistrare .n

scopuri de TVA.

22. DECIZIA Curţii Constituţionale nr. 712 din 4 decembrie 2014 referitoare la excepţia de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211-217 din Codul de procedură penală – M. Of. Nr.

33 din 15 ianuarie 2015.

A fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211-217 din Codul de

Procedură Penală referitoare la instituţia controlului judiciar şi cea a controlului judiciar pe

cauţiune, ca măsuri preventive, Curtea reţin.nd că sunt .ncălcate prevederile art. 53 din

Constituţia Rom.niei.

Curtea constată că, din analiza acestui text constituţional, reies condiţiile care trebuie .ndeplinite

pentru restr.ngerea exerciţiilor unor drepturi sau libertăţi, respectiv: domeniul să vizeze doar

drepturile fundamentale, şi nu orice drepturi subiective de natură legală sau convenţională;

restr.ngerea exerciţiului acestor drepturi să poată fi .nfăptuită numai prin lege; restr.ngerea să

poată opera numai dacă se impune şi doar dacă este necesară .ntr-o societate democratică,

restr.ngerea să poată opera numai .n una din ipotezele limitativ enumerate de art. 53 din

Constituţie; restr.ngerea să fie proporţională cu cauza, restr.ngerea să fie nediscriminatorie;

restr.ngerea să nu afecteze substanţa dreptului. Prevederile legale referitoare la controlul

judiciar, prin prisma faptului că nu prevăd o anumită durată pentru care se poate lua

această măsură, put.nd fi dispusă pe termen nelimitat, .ncalcă dreptul constitutional prin

faptul că astfel nu se asigură un just echilibru .ntre interesul public şi cel individual.

Principiul proporţionalităţii, astfel cum este reglementat .n ipoteza particulară a art. 53

din Constituţie, presupune caracterul excepţional al restr.ngerilor exerciţiului drepturilor sau

libertăţilor fundamentale, ceea ce implică, .n mod necesar, şi caracterul lor temporar.

Dacă .n cazul măsurilor preventive privative de libertate legiuitorul a prevăzut at.t termenele pe

care pot fi luate, c.t şi durata maximă pentru care acestea pot fi dispuse, .n cazul măsurii

preventive a controlului judiciar, dispoziţiile art. 211-215 şi 241 din Codul de procedură

10

penală nu prevăd nici termenul pentru care poate fi dispusă şi nici durata maximă a acestei

măsuri. Apare astfel ca evident dreptul organelor judiciare de a dispune controlul judiciar, ca

măsură preventivă, pentru perioade nelimitate de timp, drept ce presupune restr.ngerea

nelimitată temporal a drepturilor şi libertăţilor fundamentale vizate de conţinutul acestei

măsuri. Or, potrivit standardelor de constituţionalitate anterior arătate, o asemenea

restr.ngere este neconstituţională, .ntruc.t principiul proporţionalităţii afectează

conţinutul normativ al drepturilor fundamentale vizate, aşadar substanţa acestora,

nerezum.ndu-se la restr.ngerea exerciţiului acestora.

23. HOTĂR.REA nr. 3 din 29 septembrie 2007 privind aprobarea Statutului privind

organizarea şi exercitarea profesiei de practician .n insolvenţă şi a Codului de etică

profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor .n Insolvenţă din Rom.nia –

M. Of. Nr. 33 din 15 ianuarie 2015 – Republicare.

24. HOTĂR.REA nr. 11 din 14 ianuarie 2015 pentru modificarea şi

completarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotăr.rea Guvernului

nr.1.391/2006 – M. Of. Nr. 35 din 15 ianuarie 2015.

Principalele modificări aduse prin această hotăr.re se referă la condiţiile .n care pot fi

transportaţi copiii şi obligaţiile care le revin conducătorilor auto. Astfel, copiii cu o .nălţime

de p.nă la 135 cm pot fi transportaţi .n autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă

pentru conducător şi pasageri, doar dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv

de fixare .n scaun pentru copii instalat .n autovehicul. Dispoziţiile de mai sus nu se aplică .n

cazul transportului .n autovehicule destinate transportului public de persoane, precum şi .n taxi,

dacă .n acesta din urmă copilul ocupă orice alt loc dec.t cel de pe scaunul din faţă. Transportul

copilului .n v.rstă de p.nă la 3 ani, .n acest caz, se realizează sub supravegherea unei persoane,

alta dec.t conducătorul de autovehicul.

Copiii cu o .nălţime de peste 135 cm pot fi transportaţi .n autovehicule echipate cu sisteme

de siguranţă doar dacă poartă centuri de siguranţă pentru adulţi, reglate astfel .nc.t să nu

treacă peste zona g.tului sau feţei, ori dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv de

fixare .n scaun pentru copii instalat .n autovehicul.

Legea prevede şi o excepţie de la obligaţia de a fi fixat sau prins cu ajutorul unui dispozitiv de

fixare .n scaun pentru copii ori de a purta centura de siguranţă pe timpul transportului, respectiv

copilul pentru care este eliberat un certificat medical de scutire pe motiv medical grav .n care să

fie menţionată afecţiunea care contraindică purtarea acestor sisteme de siguranţă.

11

Copiii .n v.rstă de p.nă la 3 ani nu pot fi transportaţi .n autovehicule care nu sunt echipate

cu sisteme de siguranţă. Prin excepţie, copiii .n v.rstă de p.nă la 3 ani pot fi transportaţi sub

supravegherea unei persoane, alta dec.t conducătorul de autovehicul, .n autovehicule

destinate transportului public de persoane, precum şi .n taxi dacă .n acesta din urmă ocupă orice

alt loc dec.t cel de pe scaunul din faţă.

Tot o excepţie o reprezintă şi copiii .n v.rstă de p.nă la 3 ani pentru care este eliberat

certificatul medical, aceştia put.nd fi transportaţi .n autovehicule care nu sunt echipate cu

sisteme de siguranţă pe locurile din spate ale acestuia, sub supravegherea unei persoane, alta

dec.t conducătorul de autovehicul.

Copiii cu v.rsta de peste 3 ani, av.nd o .nălţime de p.nă la 150 cm, pot fi transportaţi .n

autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă doar dacă ocupă, pe timpul

transportului, orice alt loc dec.t cel de pe scaunele din faţă.

Prevederile prezentei hotăr.ri intră .n vigoare la 30 de zile de la data publicării .n

Monitorul Oficial al Rom.niei, respectiv la data de 14 februarie 2014.

Red. Cj. M.S.B.-StudioLegal/31.01.2015