Modificări aduse Codului muncii prin Legea 12/2015/Modifications to the Romanian Labor code made by Law no. 12/2015

La data de 20.01.2015 Președintele României a promulgat Legea 12/2015 prin care se modifică dispozițiile Codului muncii. 

Astfel, conform Legii 12/2015, care urmează a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Codul muncii va avea următoarele modificări:  

La art. 16 se introduc următoarele două alineate: -    “alin. 5) Absențele nemotivate și concediile fără plată se scad din vechimea în muncă. -    alin. 6) Fac excepție de la prevederile alin. 5) concediile pentru formarea profesională fără plată, acordate în condițiile art. 155 și 156.”  

Art. 56 alin. 1) lit. c) se modifică și va avea următorul conținut: -    “alin. 1) lit. c) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra incapacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau II;“  La art. 92 după alin. 2) se vor intorduce următoarele două alineate: -    “alin. 3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui celui pe care îl primește salariatul utilizatorului, care prestează aceeași muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. -    alin. 4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă și care prestează aceeași muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil utilizatorului.“  

Alin. 2) al art. 145 se modifică și va avea următorul conținut: -    “alin. 2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabilește în contractul individual de muncă, cu respectarea legii și a contractelor colective de muncă aplicabile.”    La art. 145 după alin. 3) se introduc 3 alineate noi, alin. 4), 5) și 6) care vor avea următorul conținut: -    “alin. 4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată. -    alin. 5) În situația în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.   -    alin. 6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual și în situația în care incapacitatea temporară demuncă se menține, în condițiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă annual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical.”  

Art. 146 se modifică și va avea următorul conținut: -    “Art. 146 alin. 1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. -    alin. 2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.  -    alin. 3) Compensarea în bani a concediului de odihnă anual neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.“ 

On 20.01.2015 the President of Romania has promulgated the Law no. 12/2015 that changes the Labor code.

According to Law no. 12/2015, that will be published in the Romanian Official Gazette in order to take effect, the Labor code will have the following modifications:

Article no. 16 will have two new paragraphs:

-               “paragraph 5) Absences without justification and leave without pay shall be deducted from the accumulated service.

-               paragraph 6) Are exempted from the provisions of paragraph 5) the leave without payment granted for training under art. 155 and 156.”

Article no. 56 paragraph 1) letter c) will have the following text:

-               “paragraph 1) letter c) on the date of cumulative fulfillment of the standard age conditions and minimum contribution period for retirement; on the date of the decision of retirement for third degree disability pension, partial early retirement pension, early retirement pension, old age pension with reduced standard retirement age; at the communication of medical decision on incapacity for disability grade I or II;“

Article no. 92 will have two new paragraph:

-               “paragraph 3) The salary received by the temporary employee for every mision can be lower than the one received by the user’s employee who undertakes the same work or a similar one with the one undertaken by the temporary employee.

-               paragraph 4) If the user doesn’t have such an employee, the salary received by the temporary employee will be established taking in consideration the salary of a person that has individual employment contract and undertakes the same work or a similar one as it is established by the colective employment contract that applies to the user.“

Paragraph 2) of article no. 145 will have the following text:

-               “paragraph 2) The actual period of annual leave shall be determined in the individual employment contract, in compliance with the law and applicable collective agreements.”

  

Article no. 145 will the following three new paragraphs:

-               “paragraph 4) In determining the duration of annual leave, periods of temporary disability and maternity leave, maternal risk and sick child care leave is considered as periods of activity performed.

-               paragraph 5) If the temporary incapacity or maternity leave, maternal risk leave or sick child care leave occurred while performing annual leave, it will interrupt and the employee will perform the remaining days of leave after having ceased the situation of temporary disability, maternity, maternal risk or the sick child care, and if it is not possible the remain days will be rescheduled.

-               paragraph 6) The employee is entitled to annual leave also if the temporary incapacity is mantained, under the law, throughout the entire period of a calendar year, the employer is obliged to pay annual paid leave over a period of 18 months starting with the following year after the one in which the employee was on sick leave.

Article no. 146 will have the following text:

-               “Article no. 146 paragraph 1) The leave must be taken every year.

-               paragraph 2) If the employee, based on reasonable grounds, can’t perform, entirely or partially, the annual leave he is entitled to in that year, with the employee’s consent, the employer has the obligation to give him the annual leave he didn’t benefit of in a period of 18 months starting from the next year of the one when the right of annual leave has started.

-               paragraph 3) Compensation in money lieu of annual leave is permissible only in case of individual employment contract termination.“  

   

Red. Av. ID/StudioLegal/21.01.2015

Protecția drepturilor de autor asupra operelor fotografice

Dreptul de autor asupra operelor fotografice este consacrat în mod expres în legislaţia română, fiind recunoscut şi garantat prin prevederile Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, potrivit art.  7, lit. f din L. 8/1996 constituie obiect al dreptului de autor “operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei”. 

Conform art. 4 din lege, se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia fotografia a fost adusă pentru prima dată la cunostinta publică, iar potrivit art.15 alin. 1, se consideră publică orice comunicare a fotografiei, realizată prin punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet sau alte reţele de calculatoare, astfel încât oricare dintre membrii publicului să poată avea acces la aceasta din orice loc sau in orice moment ales în mod individual.

Dreptul de autor asupra operelor fotografice are componente de ordin moral şi patrimonial.

Sunt ocrotite de lege (art. 10) următoarele drepturi morale:

a)dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţă publică;

b)dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei;

c)dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinţă publică;

d)dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de a se opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa;

e)dreptul de a retracta opera, despagubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciaţi prin exercitarea retractării.

Drepturile patrimoniale de autor care i se cuvin titularului sunt prevăzute în art. 13, alin. 1, lit. a-i din L. 8/1996, aceste drepturi luând naştere ca urmare a utlizării operei. Astfel, autorul are dreptul de a autoriza sau de a interzice următoarele:

a) reproducerea operei; 

b) distribuirea operei; 

………………………

d) închirierea operei; 

e) împrumutul operei; 

f) comunicarea publică, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispoziţia publicului, astfel încât să poată fi accesată în orice loc şi în orice moment ales, în mod individual, de către public; 

…………………….

i) realizarea de opere derivate.

Toate aceste drepturi iau naştere în momentul creării operei şi durează tot timpul vieţii autorului, putând fi transmise prin moştenire pentru o perioadă de 70 de ani.

Conform art. 21, alin. 1 autorul unei opere fotografice beneficiază de un drept de suită, reprezentând dreptul de a încasa o parte din preţul net de vânzare obţinut la orice revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări de către autor, precum şi dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa. Copiile operelor originale fotografice care au fost făcute într-un număr limitat de către însuşi autorul lor sau cu aprobarea acestuia, sunt considerate opera de artă originale.

Acest drept de suită este reglementat şi de legislaţia europeană prin Directiva 84/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind dreptul de suită în beneficiul autorului unei opera de artă originale. Conform art. 1, alin. 1 din directivă dreptul de suită este definit ca un drept inalienabil și la care nu se poate renunța nici chiar anticipat, de a încasa un procent din prețul de vânzare obținut la orice revânzare a operei ulterioară primei înstrăinări a operei de către autor. Art. 2 stabileşte domeniul de aplicare, incluzând în aceasta şi fotografiile ca opere de artă originale, cu condiţia ca acestea să fi fost realizate chiar de către artist sau sa fie copii considerate opere de artă originale.

Prevederi speciale cu privire la operele fotografice sunt cuprinse în capitolul X din lege, unde sunt cuprinse şi anumite limitări ale dreptului de autor. Astfel, dreptul autorului unei opere fotografice de a utiliza propria operă nu trebuie să prejudicieze drepturile autorului operei de artă reproduse în opera fotografică. De asemenea, nu pot beneficia de protecţia legală a dreptului de autor fotografiile unor scrisori, acte, documente de orice fel, desene tehnice şi altele asemenea. 

O altă prevedere importantă este aceea a art. 87 din lege potrivit căreia fotografia unei persoane, atunci când este executată la comandă, poate fi publicată, reprodusă de persoana fotografiată sau de succesorii săi, fără consimţământul autorului, dacă nu s-a convenit altfel.

 

În scopul protejării drepturilor de autor, legiuitorul a instituit posibilitatea constituirii de  organisme de gestiune colectivă de către chiar titularii drepturilor de autor. Potrivit art. 124 din lege organismele de gestiune colectivă sunt persoane juridice constituite prin liberă asociere, care au ca obiect de activitate, în principal, colectarea şi repartizarea drepturilor a căror gestiune le este încredinţată de către titulari.

Organismul de gestiune colectivă în domeniul operelor fotografice este VISARTA, persoana juridică română de drept privat, fără scop lucrativ, înfiinţată conform L. 8/1996 şi funcţionează din anul 1999 în baza deciziei O.R.D.A. nr. 8/28.07.1999 privind avizarea constituirii şi funcţionării ca organism de gestiune colectivă a drepturilor de autor în domeniul operelor de artă plastică, operelor fotografice, operelor de arhitectură şi lucrărilor plastic, hărţilor şi desenelor din topografie, geografie şi ştiinţă.

VISARTA colectează şi repartizează membrilor săi drepturile de autor ce le revin în următoarele domenii:

- drepturi de reproducere şi difuzare (edituri, presă, reviste, postere, etc.);

- drepturi de reprezentare şi difuzare (mass media, internet);

- drepturi de suită (revănzare la case de licitaţie, galerii de artă, magazine specializate, consignaţii, etc.);

- remuneraţie compensatorie privind copia privată;

- reprografie (reproducere pe orice fel de suport);

- utilizare multimedia.

Scopul constituirii acestei asociaţii este acela de a colecta sumele cuvenite titularilor de drepturi de autor pentru utilizarea operelor şi de a repartiza aceste sume către autori, în baza mandatului conferit de aceştia în momentul înscrierii ca membru.

În temeiul legii, organismul de gestiune colectivă, are obligaţia imperativă de a colecta de la utilizatorii operelor şi de a repartiza către titularii drepturilor de autor sumele provenind din utilizarea acestor opere. Orice refuz de repartizare a sumelor astfel colectate duce la încălcarea prevederilor art. 134, alin. 2, lit. d) din L. 8/1996, conform cărora VISARTA, în calitate de organism de gestiune colectivă, are obligaţia de repartizare a sumelor colectate de la utilizatori catre titularii de drepturi, în termen de maximum şase luni de la data colectării.

Protecţia tuturor acestor drepturi se realizează conform concepției legiuitorului prin  sancţionarea oricăror încălcări aduse acestor drepturi, putând fi atrasă răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Titularii drepturilor de autor pot solicita instanţelor de judecată sau altor organisme competente recunoaşterea drepturilor lor şi constatarea încălcării acestora şi pot pretinde acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat.

În concluzie, dreptul de autor asupra operelor fotografice, cu componentele sale de ordin moral şi patrimonial, este un drept recunoscut şi garantat de lege, iar titularii acestui drept beneficiază de protecţia şi de mijloacele puse la dispoziţie de legiuitor pentru apărarea acestuia.

  

     Red. MB/StudioLegal/14.01.2015