Distribuția mandatelor conform legislației electorale. Campanie electorală 2016.

1. Din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si funcţionarea Autoritatii Electorale Permanente, din art. 94 alin. 2 lit. a)  ca pragul electoral (definit de lege ca numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară) este calculat astfel: 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel national sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate in cel putin 4 circumscriptii electorale pentru toti competitorii electorali. 

Conform lit. b) de la acelasi alineat: b)în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

Redau continutul intregului articol:

Art. 94

(1)După primirea dosarelor prevăzute la art. 93, biroul electoral de circumscripţie încheie, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi candidat independent, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.

(2)După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:

a)5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;

b)în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

(3)Pragul electoral este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din înmulţirea punctelor procentuale stabilite conform alin. (2) lit. a).

(4)După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea mandatelor de deputat, respectiv de senator. La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul să asiste candidaţii şi persoanele acreditate.

(5)Atribuirea de mandate se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (2), în mod distinct pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, precum şi candidaţii independenţi care au obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral al circumscripţiei în care au candidat.

(6)Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional:

a)la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral at circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2) şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din această împărţire;

b)fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă;

c)atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă;

d)pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz; candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la nivelul circumscripţiei; un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat;

e)voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2), precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.

(7)Biroul Electoral Central însumează, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întruneşte condiţia prevăzută la alin. (2); numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; valoarea zecimală a câtului obţinut din aceste împărţiri se va trunchia după a 15-a zecimală, fără rotunjire; câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral naţional, pentru senatori şi, separat, pentru deputaţi; fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, rezultat din însumarea naţională a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.

(8)Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează:

a)pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cărora le-au revenit mandate potrivit alin. (7), se împarte numărul voturilor neutilizate şi ai celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, acea alianţă politică sau alianţă electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor naţionale; rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului, alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi, separat, descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii; în circumscripţiile în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în urma calculelor făcute, nu pot fi departajate în vederea determinării repartitorului circumscripţiei respective, departajarea pentru ordonarea descrescătoare se va face având în vedere întâi numărul voturilor rămase neutilizate în respectiva circumscripţie, apoi numărul de voturi valabil exprimate în cadrul circumscripţiei, apoi numărul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, iar, în final, dacă niciunul din criteriile anterioare nu duce la departajare, prin tragere la sorţi, organizată de Biroul Electoral Central; pentru fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripţia respectivă; ultimul număr din această operaţiune reprezintă repartitorul acelei circumscripţii; în continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în ordinea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a circumscripţiilor din lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista ordonată la nivel naţional se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripţia respectivă; în continuare se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată la nivel naţional; în situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianţe politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ori dintr-o circumscripţie electorală, operaţiunea se continuă fără acestea; dacă numărul din lista ordonată la nivel naţional este mai mic decât repartitorul de circumscripţie, se acordă un mandat;

b)în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li s-au atribuit mandate, iar dacă şi astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie;

c)daca după aplicarea prevederilor lit. a) şi b) au mai rămas mandate nedesfăşurate pe circumscripţii, Biroul Electoral Central le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare.

(9)Mandatele desfăşurate pe listele de candidaţi, potrivit alin. (8), se atribuie candidaţilor de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii acestora pe listă.

(10)Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii senatorilor şi deputaţilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la încheierea fiecărei operaţiuni de atribuire.

(11)În cazul în care organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale optează pentru depunerea aceleiaşi liste de candidaţi în toate circumscripţiile electorale, mandatul de deputat revine, în ordinea înscrierii, candidatului aflat pe lista organizaţiei minorităţii naţionale respective.

(12)Mandatul prevăzut la alin. (11) este atribuit la nivel naţional de către Biroul Electoral Central pentru fiecare minoritate naţională în parte, conform art. 56, organizaţiei minorităţii respective care a câştigat cele mai multe voturi valabil exprimate la nivel naţional.

(13)Candidaţii înscrişi în liste care nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi ai listelor respective. În caz de vacanţă a mandatelor de senatori sau de deputaţi aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerii partidelor politice sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

 

De asemenea, alin. (6) al aceluiasi articol prevede ca: 

Repartizarea si atribuirea mandatelor de deputat si de senator se fac in doua etape: la nivelul fiecărei circumscriptii electorale si la nivel national: 

a) la nivelul circumscriptiei electorale, biroul electoral stabileste, separat pentru Senat si pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral al circumscriptiei, prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidati ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si ale organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale ce intrunesc conditia prevazuta la alin. (2) si pentru candidatii independenti la numarul de deputati, respectiv de senatori, ce urmeaza sa fie alesi in acea circumscriptie; coeficientul electoral este numarul intreg, fara zecimale, nerotunjit, rezultat din aceasta impartire;

b) fiecarei liste i se repartizeaza atatea mandate de cate ori coeficientul electoral al circumscriptiei electorale se include in voturile valabil exprimate pentru acea lista;

c) atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscriptie, in ordinea inscrierii candidatilor pe lista;

e) voturile ramase, adica cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obtinute de listele de candidati ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale si organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale ce intrunesc conditia prevazuta la alin. (2), precum si mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscriptie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.

Atasat si tabelul cu numarul de mandate aferent circumscriptiilor electorale, poate il considerati util.

ANEXA nr. 1: Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale

Numărul circumscripţiei electorale	Delimitarea teritorială a circumscripţiei electorale	Numărul de mandate de senatori pentru fiecare circumscripţie electorală	Numărul de mandate de deputaţi pentru fiecare circumscripţie electorală
Circumscripţia electorală nr. 1	judeţul Alba	2	5
Circumscripţia electorală nr. 2	judeţul Arad	3	7
Circumscripţia electorală nr. 3	judeţul Argeş	4	9
Circumscripţia electorală nr. 4	judeţul Bacău	4	10
Circumscripţia electorală nr. 5	judeţul Bihor	4	9
Circumscripţia electorală nr. 6	judeţul Bistriţa-Năsăud	2	5
Circumscripţia electorală nr. 7	judeţul Botoşani	3	6
Circumscripţia electorală nr. 8	judeţul Braşov	4	9
Circumscripţia electorală nr. 9	judeţul Brăila	2	5
Circumscripţia electorală nr. 10	judeţul Buzău	3	7
Circumscripţia electorală nr. 11	judeţul Caraş-Severin	2	5
Circumscripţia electorală nr. 12	judeţul Călăraşi	2	4
Circumscripţia electorală nr. 13	judeţul Cluj	4	10
Circumscripţia electorală nr. 14	judeţul Constanţa	5	11
Circumscripţia electorală nr. 15	judeţul Covasna	2	4
Circumscripţia electorală nr. 16	judeţul Dâmboviţa	3	7
Circumscripţia electorală nr. 17	judeţul Dolj	4	10
Circumscripţia electorală nr. 18	judeţul Galaţi	4	9
Circumscripţia electorală nr. 19	judeţul Giurgiu	2	4
Circumscripţia electorală nr. 20	judeţul Gorj	2	5
Circumscripţia electorală nr. 21	judeţul Harghita	2	5
Circumscripţia electorală nr. 22	judeţul Hunedoara	3	6
Circumscripţia electorală nr. 23	judeţul Ialomiţa	2	4
Circumscripţia electorală nr. 24	judeţul Iaşi	5	12
Circumscripţia electorală nr. 25	judeţul Ilfov	2	5
Circumscripţia electorală nr. 26	judeţul Maramureş	3	7
Circumscripţia electorală nr. 27	judeţul Mehedinţi	2	4
Circumscripţia electorală nr. 28	judeţul Mureş	4	8
Circumscripţia electorală nr. 29	judeţul Neamţ	3	8
Circumscripţia electorală nr. 30	judeţul Olt	3	6
Circumscripţia electorală nr. 31	judeţul Prahova	5	11
Circumscripţia electorală nr. 32	judeţul Satu Mare	2	5
Circumscripţia electorală nr. 33	judeţul Sălaj	2	4
Circumscripţia electorală nr. 34	judeţul Sibiu	3	6
Circumscripţia electorală nr. 35	judeţul Suceava	4	10
Circumscripţia electorală nr. 36	judeţul Teleorman	2	5
Circumscripţia electorală nr. 37	judeţul Timiş	4	10
Circumscripţia electorală nr. 38	judeţul Tulcea	2	4
Circumscripţia electorală nr. 39	judeţul Vaslui	3	7
Circumscripţia electorală nr. 40	judeţul Vâlcea	2	6
Circumscripţia electorală nr. 41	judeţul Vrancea	2	5
Circumscripţia electorală nr. 42	municipiul Bucureşti	13	29
Circumscripţia electorală nr. 43	Circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării	2	4

StudioLegal /MR/15.11.2016

Impozitarea veniturilor din drepturi de autor 2016-2017

Ne ocupăm de mai multă vreme cu precădere de drepturile de autor și de recuperare remunerații cuvenite autorilor (ex. Regizori/scenariști) din România.

Suntem în apropierea sfârșitului de an fiscal și la un an de la intrarea în vigoare a Noului Cod Fiscal. Intrăm în anul fiscal 2017 și discuțiile/nelămuririle pe subiectul impozitării veniturilor obținute din cesiunea drepturilor de autor continuă.

Întrebările clienților noștri (autori/companii) raportat la regimul de impozitare asupra veniturilor obținute din contractele de cesiune drepturi de autor ne-au determinat să reluăm subiectul impozitului/contribuție CAS și CASS aplicabile autorilor și companiilor din domeniu. Regimul din anul 2016 este același cu cel ce se va aplica în anul 2017.

Vom face referire și la formularele ce trebuie depuse la Fisc.

Aspect preliminar:

Un prim aspect important apărut ca o consecință al “simulației” unor contracte de muncă prin “înlocuirea” lor cu contracte de autor în scopul evitării aplicării regimului de impozitare specific a determinat autoritățile statale și a dat posibilitatea acestora să aibă posibilitatea reclasificării unor activități realizate în baza unui contract de (cesiune) drepturi de autor ca și activitate prestată de un salariat. Acest tip de reclasificare cu aplicarea regimului de impozitare corespunzător unui  salariat a generat o serie de litigii în care StudioLegal a reprezentat cu succes autorii.

Rezultatul unei astfel de reclasificări făcute de organele fiscale și considerarea ca activitate salarială va conduce la recalcularea taxelor și impozitelor datorate pe salarii, iar diferența dintre taxe/impozite și penalitățile de întârziere va fi datorată solidar de către angajator și persoana fizică respectivă.

Astfel, conform art. 7 Cod fiscal, este:

-       activitate dependentă: orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare generatoare de venituri;

-       activitate independentă: orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:

1.persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;

2.persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

3.riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;

4.activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;

5.activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;

6.persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;

7.persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii.

1.    Când pot fi încheiate contracte de cesiune drepturi de autor fără riscul de a fi considerate contracte de muncă?

Toate contractele încheiate în baza L. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe care au ca obiect realizarea “operelor originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, cum sunt:

a)scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;

b)operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;

c)compoziţiile muzicale cu sau fără text;

d)operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;

e)operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale;

f)operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;

g)operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, desene, design, precum şi alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice;

h)operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură;

i)lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general.

Sau operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, şi anume:

a)traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau ştiinţifice care reprezintă o muncă intelectuală de creaţie;

b)culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice, cum ar fi: enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau compilaţiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creaţii intelectuale (art. 7 și 8 din L. 8/1996).

În concluzie, dacă veniturile sunt obținute în baza unui contract de cesiune drepturi de autor regimul de impozitare este cel prescris la capitolul II din Codul fiscal.

Art. 67 alin. 3 din Codul fiscal prevede că sunt venituri din activități independente: veniturile obținute din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală care provin din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor, brevete de invenţie, desene şi modele, mărci şi indicaţii geografice, topografii pentru produse semiconductoare şi altele asemenea.

2.    Impozitarea veniturilor obținute din valorificarea drepturilor de autor.

2.1.       Regula stabilirii bazei de calcul pentru impozit: Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală prin aplicarea unei cote forfetare de 40% (recomandat a fi accesată dacă cheltuielile sunt mai mici de 40% din venitul brut) – regula stabilită de art. 70 C.fiscal.

Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabilește prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli de mai sus.

În acest caz, care constituie regula, contribuabilii (autorii, în cazul nostru) au doar obligația fie de a completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală (fără evidențierea cheltuielilor) fie, îşi îndeplinesc obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit (în acest din urmă caz, au obligaţia să arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului prevăzut de lege – 5 ani-  şi nu au obligaţii privind conducerea evidenţei contabile).

2.2.       Opțiunea stabilirii bazei de calcul pentru impozit (recomandat a fi accesată dacă cheltuielile deductibile depășesc 40% din venitul brut): stabilirea a venitului net anual din activităţi independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

Articolul 71 oferă autorilor (și celorlalte categorii de contribuabili care obțin venituri din activități independente, impuși pe bază de norme de venit) opţiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68 Cod fiscal. Opțiunea, odată accesată (prin completarea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit cu informaţii privind determinarea venitului net anual în sistem real şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani) este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior.

În acest caz, contabilitatea contribuabilului este mai strictă, venitul net anual se va determina se în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării acestor venituri.

Venitul brut, cheltuielile deductibile și cheltuielile deductibile limitat sau cheltuieli nedeductibile sunt detaliate în art. 68 C.fiscal. sens în care nu le mai detaliem aici.

2.3.       Impozitul pe venit – există două opțiuni de plată a impozitului.

Dacă se accesează regula (pct. 2.1.) pentru stabilirea venitului net anual, impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut din care se deduce cota forfetară de cheltuieli, după caz, şi contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii. – art. 73 alin. 2 C.fiscal.

Adică, se aplică 16% la aproximativ 60% din venitul brut (totalul veniturilor brute din contractele de cesiune drepturi de autor). Ar ieși un impozit de aproximativ 9,6% din venitul brut.

În acest caz, contribuabilul nu mai depune declarația 200 și nu mai plătește nici un impozit suplimentar – impozit pe venitul final.

Există și opțiunea reţinerii la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală – art. 72 C.fiscal – în care plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a plăti impozitul corespunzător sumelor plătite prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite. În acest caz, impozitul care trebuie reţinut se stabileşte prin aplicarea cotei de impunere de 10% la venitul brut.

În acest caz, contribuabilul (autorul) va trebui să depună declarația 200 până la data de 25 mai anul următor în care va trece veniturile brute obținute din contractele de cesiune drepturi de autor, iar la cheltuieli deductibile va trece 40% din veniturile brute în cazul cotelor forfetare de cheltuieli și contravaloarea contribuțiilor sociale reținute.

Ulterior depunerii declarației 200, ANAF va emite o decizie de impunere pentru plata diferenței de venit.

Deși, la prima vedere ar fi mai bine să optăm pentru impozitul de 10% raportat la venitul brut, recomandarea este ca opțiunea să se facă pentru 16% deoarece, impozitul de 10% se aplică la venitul brut, pe când cota de 16% se aplică la venitul brut diminuat cu 40% cota forfetară și cu contribuțiile sociale.

În plus, nu mai este nevoie să se depună declarația 200.

Dacă impozitarea venitului se face în sistem real (pct. 2.2.) contribuabilul va depune declarațiile 220 (venit estimat) și declarația 200 (venit realizat) și impozitul datorat va fi calculat prin aplicarea procentului de 16% la diferența dintre venitul brut și după deducerea cheltuielilor deductibile (în prealabil, se scad din venitul brut și contribuțiile sociale).

În timpul anului fiscal, după depunerea “estimativei” 220 (31 ianuarie pentru anul în curs), se va plăti impozit la venitul estimat, urmând ca, în 60 de zile de la emiterea deciziei de impunere de regularizare, după depunerea declarației 200 – venit realizat (până la 25 mai anul următor) să se plătească diferența de impozit față de ceea ce se estimase.

Concluzie: Având în vedere că sunt rare situațiile în care cheltuielile pentru desfășurarea activității de drepturi de autor depășesc 40% din venituri recomandăm stabilirea venitului net anual prin aplicarea cotei forfetare de 40% și impozitarea cu 16% a venitului brut după deducerea contribuțiilor sociale și a acestei cote forfetare.

Despre CASS și CAS în cazul veniturilor obținute din contractele de cesiune drepturi de autor și declarațiile fiscale/calendarul declarațiilor fiscale în articolele următoare.

Pentru orice alte detalii în materie fiscală, vă stăm la dispoziție la adresa de email office@studiolegal.ro sau la numărul de telefon 0744632262.

StudioLegal/Av.B.R.C./24.11.2016