joi, 26 noiembrie 2015

Se bucură oamenii și dacă le sunt luate casele, măcar să scape de bănci!

Comisia Juridică din Camera Deputaților a adoptat, ieri 24.11.2015, în unanimitate, Proiectul de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite înregistrat la Camera Deputaților sub nr. PL-x nr. 743/28.10.2015 (la Senat a fost înregistrat sub nr. L. 450/02.09.2015) –


Expunerea de motive cuprinde ideea protejării debitorilor de abuzurile cesionarilor de creanțe și, în egală măsură, să partajeze, într-un mod cât mai echitabil, riscurile devalorizării bunului între creditor și debitor.

Intră în aria de protecție a legii debitorii – persoane fizice – din contractele de credit care nu dispun de mijloacele necesare achitării creditului la instituția de credit (instituția financiară nebancară sau cesionarul creanței) și care se află în situația în care, deși imobilul le-a fost valorificat în urma executării silite, totuși, să rămână o diferență de plată pentru aceștia.

Proiectul de lege aprobat de Senat și în plen la Camera Deputaților, transpune și prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului care își propune să creeze un mecanism prin intermediul căruia predarea de către debitor, către creditor, a imobilului aflat în proprietatea sa, ca urmare a acordării de către aceasta din urmă a unui credit, să stingă integral obligația debitorului.

Darea în plată (art. 1469 C.civ.) este o novație prin schimbarea obiectului obligației, care nu mai este plătită în natură, ci printr-un alt bun sau o altă prestație echivalentă. În proiectul de lege în discuție, prestația echivalentă constă în bunul imobil ipotecat în favoarea creditorului.  

Ca atare, într-o situație de “criză a contractului”, părțile împart riscul contractului – debitorul va partaja, astfel, riscul scăderii valorii proprietății cu creditorul.

Se preconizează de către legiuitor că legea va conduce și la reintroducerea rapidă a imobilelor în circuitul civil.

De asemenea, afirmă legiuitorul că proiectul de lege este în concordanță cu tendințele CEDO (cauza 20/7/2004 Back contra Finlanda) și CJUE (cauza C-34/13, Kusionova) – care sunt în sensul protejării dreptului la locuința familială a debitorului.

Tot legiuitorul afirmă în expunerea de motive (http://www.cdep.ro/proiecte/2015/700/40/3/em951.pdf) și că principiul răspunderii nelimitate reglementat de art. 2324 C.civ. nu este în concordanță cu legislația protecției consumatorilor, fiind contrazis și de situația reală de supraîndatorare a debitorului, care, pentru imposibilitate de plată (astfel cum este aceasta definită de art. 1634 C.civ.), trebuie liberat de datorii.

Ca atare, legea prevede la art.4. - (1) “Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) creditorul şi debitorul fac parte din categoriile prevăzute în cuprinsul art.1 alin.(l), astfel cum sunt acestea definite de legislaţia specială;
b) între părţi sau, după caz, între antecesorii părţilor, s-a încheiat un contract de credit;
c) bunul oferit în plată este un bun imobil ipotecat în favoarea creditorului în vederea garantării executării obligaţiilor asumate prin contractul de credit.

(2) În situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului”.

Art.5. - (1) În vederea aplicării prezentei legi, debitorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, ai unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art.4.

Procedura se va desfășura apoi în fața unui notar public. Recomandăm debitorilor să fie asistați de un avocat având în vedere că se vor semna documente de zeci de pagini.

Art.11 mai prevede că – “în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată”.

Vom analiza într-un articol viitor și proiectul de lege în concret. Aici îl puteți găsi cu amendamentele de la Camera Deputaților:

Pe noi ne puteți contacta pentru detalii la datele de contact de la www.studiolegal.ro.

Red. StudioLegal/Av.BRC/25.11.2015




luni, 16 noiembrie 2015

Sechestrarea bunurilor rezultate din corupție

În data de 11.11.2015 Camera Deputaților a aprobat proiectul Ministerului Justiției privind înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (A.N.A.B.I.).

Proiectul, care trebuie să fie promulgat de președintele Klaus Iohannis pentru a deveni lege, prevede înființarea unei structuri, în subordinea Ministerului Justiției, care va avea următoarele atribuții:
a)          facilitarea urmăririi și identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri având legatură cu infracțiunile și care ar putea face obiectul unei dispoziții de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale;
b)         de valorificare, în cazurile prevăzute de lege, a bunurilor indisponibilizate în cadrul procesului penal;
c)          de gestionare a sistemului informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni;
d)         de sprijinire, în condițiile legii, a organelor judiciare pentru utilizarea celor mai bune practici în materia identificării și administrării bunurilor care pot face obiectul măsurilor de indisponibilizare şi confiscare în cadrul procesului penal.
A.N.A.B.I. va inventaria bunurile care ar putea fi confiscate, va monitoriza procesul și va sprijini autoritățile, colaborând cu A.N.A.F., dar și cu organele judiciare. Agenția va încheia protocoale de cooperare cu: Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor Publice, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Banca Națională a României, Agenţia Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, orice altă autoritate sau instituție publică, cu atribuții relevante pentru activitatea desfășurată de Agenție.
La începutul acestui an, fostul ministru al Economiei Codruț Șereș a fost condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare în dosarul privatizărilor strategice. El a fost găsit vinovat că a profitat de poziția de ministru pentru a furniza informații esențiale în cazul mai multor privatizări de mare importanță. Șereș a contribuit la trucarea licitației de vânzare a unui pachet de acțiuni Petrom, a intervenit în procesul de privatizare a Electrica Muntenia Sud, în restructurarea Romaero București și Avioane Craiova, în licitația pentru pachetul de acțiuni deținut de statul român la Romtelecom și în privatizarea Poștei Române.
Pentru că nu s-au stabilit prejudiciile aduse statului român Șereș, deși condamnat, a rămas cu averea intactă. În cazul lui, nu s-a luat măsura confiscării, deși, evident, a păgubit atât statul, cât și entitățile private care ar fi putut câștiga licitațiile respective.
Aici ar putea interveni A.N.A.B.I. care ar putea acționa pentru depistarea bunurilor sau sumelor rezultate din infracțiuni, înainte de o sentință definitivă. În caz contrar, în absența unui traseu clar al banilor pierduți, judecătorii nu pot dispune confiscarea.
În cazurile în care se stabilește valoarea prejudiciului și confiscarea, recuperarea banilor proveniți din infracțiuni este de competența organelor fiscale – A.N.A.F. – dar aceste organe nu au destul personal pentru a îndeplini atribuțiile de sechestrare sau confiscare a bunurilor rezultate din  infracțiuni.
Un inventar al bunurilor care ar putea fi confiscate ar facilita reutilizarea acestora și acoperirea prejudiciilor stabilite de instanțele de judecată având în vedere și o reală probare a bunurilor care provin din săvârșirea infracțiunilor.
Acest model de autoritate publică există și în alte țări care au reușit să folosească bunurile (ex. Italia, Spania).
De exemplu în cazul lui Dan Voiculescu s-a dispus și confiscarea a circa 3 milioane de lei de la fiecare dintre cele două fiice ale sale, în premieră pentru România, dar în concret nu s-a recuperat nimic din prejudiciul produs și reținut de instanță.

Această lege nu stabilește detalii cu privire la modul de recuperare a prejudiciilor și de valorificare a bunurilor provenite din infracțiuni, ceea ce face aplicabile normele de drept comun din codul fiscal care reglementează executarea silită a creanțelor fiscale. De asemenea nu cuprinde norme cu privire la responsabilitatea celor care își îndeplinesc atribuțiile în baza acestei legi sau eventuale sancțiuni pentru aceștia în realizarea acestor atribuții. Urmează să vedem dacă legea va fi promulgată de președinte pentru a intra în vigoare.



                                                                                                                         Red. StudioLegal/Av. Ioana Domocos/12.11.2015


ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 44 din 14 octombrie 2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale denumită “ordonanța privind amnistia” în câțiva pași simpli cu continuare la publicarea normelor de aplicare .

Miercuri, 14.10.2015 s-a adoptat de către guvern ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 44 din 14 octombrie 2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale denumită “ordonanța privind amnistia” și a fost publicată în Monitorul Oficial cu numărul 785 din data de 21 octombrie 2015.
Aceasta ordonanță a generat un interes dar și multe nedumeriri cu privire la destinatari, efecte pozitive și aplicare. Aplicarea ei în mod efectiv, va rezolva multe din dilemele prezente.
Motivarea și fundamentarea OUG 44:
-       interesul general de susţinere a creşterii economice prin sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate şi care nu au fost în măsură să acceseze o eşalonare la plata obligaţiilor fiscale restante,
-       instituirea unei măsuri conjuncturale de acordare a unei facilităţi fiscale prin care se urmăreşte stimularea achitării voluntare de către contribuabili a obligaţiilor de plată restante la buget, maximizarea încasărilor bugetare, stimularea mediului economic şi, respectiv, diminuarea arieratelor bugetare, aspect de care beneficiază întreaga societate.

Scopul OUG 44: prevenirea acumulării de noi datorii la bugetul general consolidat şi pentru a evita un comportament de întârziere intenţionată a îndeplinirii obligaţiilor de plată la termen de către contribuabilii susceptibili de a beneficia de măsurile propuse prin prezentul act normativ.
Aplicabilitate (conform art. 1
(1) din OUG 44/2015) asupra:
-       penalităţilor de întârziere, precum şi
-       asupra unei cote de 54,2% din dobânzi,
aferente obligaţiilor de plată principale datorate bugetului general consolidat,
restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi
administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare organ fiscal central.
Penalitățile de întârziere și 54,2 % din dobânzi ce îndeplinesc caracteristicile de mai sus SE ANULEAZĂ dacă sunt îndeplinite cumulativ și următoarele condiţii:

a) toate obligaţiile de plată principale restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, administrate de organul fiscal central, se sting prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 31 martie 2016, inclusiv;

b) o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligaţiilor de plată prevăzute la lit. a) stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale se stinge prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 30 iunie 2016, inclusiv;

c) este stinsă prin orice modalitate prevăzută de lege o cotă de 45,8% din dobânzile datorate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale prevăzute la lit. a) şi stabilite prin decizii comunicate după această dată, până la termenul de plată prevăzut la art. 111 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală;

d) sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de lege toate obligaţiile de plată principale administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016, inclusiv, până la data depunerii cererii de anulare a penalităţilor de întârziere şi a cotei de 54,2% din dobânzi, denumită în continuare cerere de anulare a accesoriilor

e) contribuabilul să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor.
Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central.
În mod similar, se aplică același regim și pentru obligaţii de plată declarate suplimentar de contribuabili prin declaraţie rectificativă prin care se corectează obligaţiile de plată principale cu scadenţe anterioare datei de 30 septembrie 2015, dar şi în cazul corectării erorilor din deconturile de taxă pe valoarea adăugată efectuate potrivit reglementărilor legale în vigoare sau în cazul deciziilor de impunere emise ca urmare a unei inspecții fiscale.
Contribuabilii care intenţionează să beneficieze de anularea obligaţiilor de plată accesorii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă pot notifica organul fiscal competent cu privire la intenţia sa, până cel mai târziu la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor.

Pentru contribuabilii care au notificat organul fiscal potrivit alin. (1):
a) penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, care pot face obiectul anulării, se amână la plată în vederea anulării. În acest caz, organul fiscal emite decizie de amânare la plată a penalităţilor de întârziere, precum şi a cotei de 54,2% din dobânzi;

b) procedura de executare silită nu începe sau se suspendă, după caz, pentru obligaţiile de plată accesorii amânate la plată potrivit lit. a);
c) obligaţiile de plată accesorii amânate la plată potrivit lit. a) nu se sting până la data soluţionării cererii de anulare a accesoriilor sau până la data de 30 iunie 2016 inclusiv, în cazul în care contribuabilul nu depune cerere de anulare a accesoriilor.
Prevederile de mai sus sunt aplicabile şi pe perioada cuprinsă între data depunerii cererii de anulare a accesoriilor şi data emiterii deciziei de soluţionare a cererii potrivit art. 8 din OUG 44/2015.
Decizia de amânare la plată a penalităţilor de întârziere, precum şi a cotei de 54,2% din dobânzi îşi pierde valabilitatea în oricare din următoarele situaţii:

a) la data emiterii deciziei de anulare a accesoriilor sau a deciziei de respingere a cererii de anulare a accesoriilor, după caz;
b) la data de 30 iunie 2016, în cazul în care contribuabilul nu depune cerere de anulare a accesoriilor.


Prin derogare de la prevederile art. 149 din Codul de procedură fiscală, până la data de 30 iunie 2016, inclusiv, contribuabilii care au notificat organul fiscal potrivit art. 5 şi au înfiinţate popriri la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, de către organul de executare fiscală, asupra disponibilităţilor băneşti, pot efectua plata sumelor înscrise în adresele de înfiinţare a popririi din sumele indisponibilizate.
Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi pentru popririle înfiinţate între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 30 iunie 2016, inclusiv.
Prin obligaţii de plată restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, se înţelege:

a) obligaţii de plată pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv;

b) diferenţele de obligaţii de plată principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere comunicate până la data de 30 septembrie 2015, inclusiv, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut la art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală;

c) alte obligaţii de plată individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal în vederea recuperării la data de 30 septembrie 2015, inclusiv.

Nu sunt considerate obligaţii de plată restante la 30 septembrie 2015, inclusiv:

a) obligaţiile de plată pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, potrivit legii, la data de 30 septembrie 2015, inclusiv;

b) obligaţiile de plată stabilite în acte administrative a căror executare este suspendată în condiţiile legii, la data de 30 septembrie 2015, inclusiv.


Procedura:
Termen de depunere a cererii (art. 1 alin. 1 lit. f) din OUG 44/2015): contribuabilul depune cererea de anulare a accesoriilor până la data de 30 iunie 2016, inclusiv, sub sancţiunea decăderii.

În scopul acordării anulării, pentru cota de 45,8% din dobânda datorată potrivit alin. (1) lit. b) şi c), sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 115 alin. (32) din Codul de procedură fiscală.

Cererea de anulare a accesoriilor se soluţionează prin decizie de anulare a accesoriilor sau, după caz, decizie de respingere a cererii de anulare a accesoriilor.


Regimul obligațiilor de plată datorate bugetelor locale:
În cazul obligaţiilor de plată datorate bugetelor locale, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică dacă consiliul local stabileşte, prin hotărâre, aplicarea acestor prevederi.

În acest caz, anularea vizează o cotă de până la 73,3% din majorările de întârziere, datorate ca urmare a neachitării la termen a obligaţiilor de plată restante datorate bugetelor locale.
Prin hotărârea prevăzută la alin. (1), consiliul local aprobă şi procedura de acordare a anulării cotei din majorările de întârziere stabilită potrivit alin. (2).

Excepții:
Obligaţiile de plată individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi transmise organului de executare fiscală în vederea recuperării, cu excepţia amenzilor de orice fel, nu sunt luate în calcul în vederea acordării anulării obligaţiilor de plată accesorii de către organul fiscal central.



Extindere domeniu:

- Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sunt aplicabile şi în cazul obligaţiilor de plată principale stabilite prin acte administrative emise de instituţii sau autorităţi publice şi care, potrivit legii, se transmit spre recuperare organului fiscal central. În acest caz, cererea de anulare a accesoriilor se depune şi se soluţionează de către instituţia sau autoritatea publică ce a emis actul administrativ.
La soluţionarea cererii instituţia sau autoritatea publică are în vedere, la analiza îndeplinirii condiţiilor, doar obligaţiile de plată pentru care are competenţa de stabilire.


- Contribuabilii care, la data de 31 martie 2016, inclusiv, au cereri de rambursare în curs de soluţionare pentru care, ulterior acestei date, organul fiscal respinge total sau parţial rambursarea beneficiază de anularea obligaţiilor de plată accesorii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, dacă achită obligaţiile de plată de care depinde anularea, nestinse prin compensare cu sumele individualizate în cererea de rambursare, în 30 de zile de la data comunicării deciziei prin care se respinge rambursarea.

Normele de aplicare:
Art. 16 În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se aprobă procedura de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, astfel: a) prin ordin al ministrului finanţelor publice[1], la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în cazul creanţelor administrate de către organul fiscal central;
b)prin ordin al conducătorului instituţiei sau autorităţii publice, în cazul obligaţiilor de plată individualizate în titluri executorii transmise spre recuperare organului fiscal central.
Revenim cu noi informații privind aplicarea OUG 44/2015, imediat ce normele de aplicare se vor publica.

Pentru detalii, ne puteți contacta la office@studiolegal.ro sau la 0744632262.


Red. StudioLegal/av. BRC/16.11.2015






[1] Din informațiile pe care le avem, nu s-a emis acest ordin.