Comisia Juridică din Camera Deputaților a adoptat, ieri
24.11.2015, în unanimitate, Proiectul de Lege privind darea în plată a unor
bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite înregistrat la Camera Deputaților sub nr. PL-x
nr. 743/28.10.2015 (la Senat a fost înregistrat sub nr. L. 450/02.09.2015)
–
Expunerea de motive cuprinde ideea
protejării debitorilor de abuzurile cesionarilor de creanțe și, în egală măsură,
să partajeze, într-un mod cât mai echitabil, riscurile devalorizării bunului
între creditor și debitor.
Intră în aria de protecție a legii
debitorii – persoane fizice – din contractele de credit care nu dispun de
mijloacele necesare achitării creditului la instituția de credit (instituția
financiară nebancară sau cesionarul creanței) și care se află în situația în
care, deși imobilul le-a fost valorificat în urma executării silite, totuși, să
rămână o diferență de plată pentru aceștia.
Proiectul de lege aprobat de Senat și în plen la Camera
Deputaților, transpune și prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului
European și a Consiliului care își propune să creeze un mecanism prin intermediul căruia predarea
de către debitor, către creditor, a imobilului aflat în proprietatea sa, ca
urmare a acordării de către aceasta din urmă a unui credit, să stingă integral
obligația debitorului.
Darea în plată (art. 1469 C.civ.) este o
novație prin schimbarea obiectului obligației, care nu mai este plătită în
natură, ci printr-un alt bun sau o altă prestație echivalentă. În proiectul de
lege în discuție, prestația echivalentă constă în bunul imobil ipotecat în
favoarea creditorului.
Ca atare, într-o situație de “criză a contractului”, părțile
împart riscul contractului – debitorul va partaja, astfel, riscul scăderii
valorii proprietății cu creditorul.
Se preconizează de către legiuitor că
legea va conduce și la reintroducerea rapidă a imobilelor în circuitul civil.
De asemenea, afirmă legiuitorul că
proiectul de lege este în concordanță cu tendințele CEDO (cauza 20/7/2004 Back
contra Finlanda) și CJUE (cauza C-34/13, Kusionova) – care sunt în sensul
protejării dreptului la locuința familială a debitorului.
Tot legiuitorul afirmă în expunerea de
motive (http://www.cdep.ro/proiecte/2015/700/40/3/em951.pdf)
și că principiul răspunderii nelimitate reglementat de art. 2324 C.civ. nu este
în concordanță cu legislația protecției consumatorilor, fiind contrazis și de
situația reală de supraîndatorare a debitorului, care, pentru imposibilitate de
plată (astfel cum este aceasta definită de art. 1634 C.civ.), trebuie liberat
de datorii.
Ca atare, legea prevede la art.4. - (1)
“Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a
accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ,
următoarele condiţii:
a) creditorul şi debitorul fac parte
din categoriile prevăzute în cuprinsul art.1 alin.(l), astfel cum sunt
acestea definite de legislaţia specială;
b) între părţi sau, după caz, între antecesorii părţilor, s-a încheiat un contract de credit;
b) între părţi sau, după caz, între antecesorii părţilor, s-a încheiat un contract de credit;
c) bunul oferit în plată este un bun
imobil ipotecat în favoarea creditorului în vederea garantării executării
obligaţiilor asumate prin contractul de credit.
(2) În situaţia în care executarea
obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau
mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege
debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea
creditorului”.
Art.5. - (1) În
vederea aplicării prezentei legi, debitorul transmite creditorului, prin
intermediul unui executor judecătoresc, ai unui avocat sau al unui
notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi
transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii
datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile
de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art.4.
Procedura se va desfășura apoi în fața
unui notar public. Recomandăm debitorilor să fie asistați de un avocat având în
vedere că se vor semna documente de zeci de pagini.
Art.11 mai
prevede că – “în vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de
credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se
aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării
sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată”.
Vom analiza într-un articol viitor și
proiectul de lege în concret. Aici îl puteți găsi cu amendamentele de la Camera
Deputaților:
Pe noi ne puteți contacta pentru detalii
la datele de contact de la www.studiolegal.ro.
Red. StudioLegal/Av.BRC/25.11.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu