În data de 11.11.2015 Camera Deputaților a aprobat proiectul Ministerului
Justiției privind înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor
Indisponibilizate (A.N.A.B.I.).
Proiectul, care trebuie să fie
promulgat de președintele Klaus Iohannis pentru a deveni lege, prevede
înființarea unei structuri, în subordinea Ministerului Justiției, care va avea
următoarele atribuții:
a)
facilitarea urmăririi și
identificării bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor
bunuri având legatură cu infracțiunile și care ar putea face obiectul unei
dispoziții de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate
judiciară competentă în cursul unor proceduri penale;
b)
de valorificare, în cazurile
prevăzute de lege, a bunurilor indisponibilizate în cadrul procesului penal;
c)
de gestionare a sistemului
informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din
infracţiuni;
d)
de sprijinire, în condițiile
legii, a organelor judiciare pentru utilizarea celor mai bune practici în
materia identificării și administrării bunurilor care pot face obiectul
măsurilor de indisponibilizare şi confiscare în cadrul procesului penal.
A.N.A.B.I.
va inventaria bunurile care ar putea fi confiscate, va monitoriza procesul și
va sprijini autoritățile, colaborând cu A.N.A.F., dar și cu organele judiciare.
Agenția va încheia protocoale de
cooperare cu: Ministerul Public, Consiliul
Superior al Magistraturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor
Publice, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Oficiul Național de
Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Banca Națională a României, Agenţia
Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Uniunea
Națională a Executorilor Judecătorești, Uniunea Națională a Notarilor Publici
din România, orice altă autoritate sau instituție publică, cu atribuții
relevante pentru activitatea desfășurată de Agenție.
La
începutul acestui an, fostul ministru al Economiei Codruț Șereș a fost
condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare în dosarul
privatizărilor strategice. El a fost găsit vinovat că a profitat de
poziția de ministru pentru a furniza informații esențiale în cazul mai multor
privatizări de mare importanță. Șereș a contribuit la trucarea licitației de
vânzare a unui pachet de acțiuni Petrom, a intervenit în procesul de
privatizare a Electrica Muntenia Sud, în restructurarea Romaero București și
Avioane Craiova, în licitația pentru pachetul de acțiuni deținut de statul
român la Romtelecom și în privatizarea Poștei Române.
Pentru că nu s-au stabilit
prejudiciile aduse statului român Șereș, deși condamnat, a rămas cu averea
intactă. În cazul lui, nu s-a luat măsura confiscării, deși, evident, a
păgubit atât statul, cât și entitățile private care ar fi putut câștiga
licitațiile respective.
Aici ar putea interveni A.N.A.B.I.
care ar putea acționa pentru depistarea bunurilor sau sumelor rezultate din
infracțiuni, înainte de o sentință definitivă. În caz contrar, în absența unui traseu clar al banilor pierduți,
judecătorii nu pot dispune confiscarea.
În cazurile în care se stabilește
valoarea prejudiciului și confiscarea, recuperarea banilor proveniți din
infracțiuni este de competența organelor fiscale – A.N.A.F. – dar aceste organe
nu au destul personal pentru a îndeplini atribuțiile de sechestrare sau
confiscare a bunurilor rezultate din
infracțiuni.
Un inventar al bunurilor care ar
putea fi confiscate ar facilita reutilizarea acestora și acoperirea
prejudiciilor stabilite de instanțele de judecată având în vedere și o reală
probare a bunurilor care provin din săvârșirea infracțiunilor.
Acest model de autoritate publică
există și în alte țări care au reușit să folosească bunurile (ex. Italia,
Spania).
De exemplu în cazul lui Dan Voiculescu s-a dispus și confiscarea
a circa 3 milioane de lei de la fiecare dintre cele două fiice ale sale, în
premieră pentru România, dar în concret nu s-a recuperat nimic din prejudiciul
produs și reținut de instanță.
Această lege nu stabilește detalii cu privire la modul de
recuperare a prejudiciilor și de valorificare a bunurilor provenite din
infracțiuni, ceea ce face aplicabile normele de drept comun din codul fiscal
care reglementează executarea silită a creanțelor fiscale. De asemenea nu
cuprinde norme cu privire la responsabilitatea celor care își îndeplinesc
atribuțiile în baza acestei legi sau eventuale sancțiuni pentru aceștia în
realizarea acestor atribuții. Urmează să vedem dacă legea va fi promulgată de
președinte pentru a intra în vigoare.
Red. StudioLegal/Av. Ioana Domocos/12.11.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu