Ne
ocupăm de mai multă vreme cu precădere de drepturile de autor și de recuperare
remunerații cuvenite autorilor (ex. Regizori/scenariști) din România.
Suntem
în apropierea sfârșitului de an fiscal și la un an de la intrarea în vigoare a
Noului Cod Fiscal. Intrăm în anul fiscal 2017 și discuțiile/nelămuririle pe
subiectul impozitării veniturilor obținute din cesiunea drepturilor de autor
continuă.
Întrebările
clienților noștri (autori/companii) raportat la regimul de impozitare asupra
veniturilor obținute din contractele de cesiune drepturi de autor ne-au
determinat să reluăm subiectul impozitului/contribuție CAS și CASS aplicabile
autorilor și companiilor din domeniu. Regimul din anul 2016 este același cu cel
ce se va aplica în anul 2017.
Vom
face referire și la formularele ce trebuie depuse la Fisc.
Aspect
preliminar:
Un
prim aspect important apărut ca o consecință al “simulației” unor contracte de
muncă prin “înlocuirea” lor cu contracte de autor în scopul evitării aplicării
regimului de impozitare specific a determinat autoritățile statale și a dat
posibilitatea acestora să aibă posibilitatea reclasificării unor activități
realizate în baza unui contract de (cesiune) drepturi de autor ca și activitate
prestată de un salariat. Acest tip de reclasificare cu aplicarea regimului de
impozitare corespunzător unui salariat a
generat o serie de litigii în care StudioLegal a reprezentat cu succes autorii.
Rezultatul
unei astfel de reclasificări făcute de organele fiscale și considerarea ca
activitate salarială va conduce la recalcularea taxelor și impozitelor datorate
pe salarii, iar diferența dintre taxe/impozite și penalitățile de întârziere va
fi datorată solidar de către angajator și persoana fizică respectivă.
Astfel,
conform art. 7 Cod fiscal, este:
-
activitate dependentă: orice activitate desfăşurată de o
persoană fizică într-o relaţie de angajare generatoare de venituri;
- activitate
independentă: orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul
obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele
criterii:
1.persoana fizică dispune
de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii,
precum şi a programului de lucru;
2.persoana fizică dispune
de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;
3.riscurile inerente
activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;
4.activitatea se realizează
prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;
5.activitatea se realizează
de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei
fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;
6.persoana fizică face
parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi
supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care
reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
7.persoana fizică dispune de libertatea
de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu
terţe persoane în condiţiile legii.
1. Când pot fi încheiate contracte de
cesiune drepturi de autor fără riscul de a fi considerate contracte de muncă?
Toate contractele încheiate în baza L. 8/1996 privind dreptul de
autor și drepturile conexe care au ca obiect realizarea “operelor originale de
creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar
fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de
valoarea şi destinaţia lor, cum sunt:
a)scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile,
pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi
programele pentru calculator;
b)operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi:
comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele
şi documentaţiile ştiinţifice;
c)compoziţiile muzicale cu sau fără text;
d)operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice
şi pantomimele;
e)operele cinematografice, precum şi orice alte opere
audiovizuale;
f)operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate
printr-un procedeu analog fotografiei;
g)operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele
de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie,
tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, desene, design, precum şi
alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice;
h)operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi
lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură;
i)lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei,
geografiei şi ştiinţei în general.
Sau operele derivate care au fost create plecând de la una sau
mai multe opere preexistente, şi anume:
a)traducerile, adaptările, adnotările, lucrările
documentare, aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere
literare, artistice sau ştiinţifice care reprezintă o muncă intelectuală de
creaţie;
b)culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice,
cum ar fi: enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau compilaţiile de
materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin
alegerea sau dispunerea materialului, constituie creaţii intelectuale (art. 7
și 8 din L. 8/1996).
În concluzie, dacă veniturile sunt obținute în baza unui
contract de cesiune drepturi de autor regimul de impozitare este cel prescris
la capitolul II din Codul fiscal.
Art. 67 alin. 3 din Codul fiscal prevede că sunt venituri din
activități independente: veniturile obținute din valorificarea sub orice formă
a drepturilor de proprietate intelectuală care provin din drepturi de autor şi
drepturi conexe dreptului de autor, brevete de invenţie, desene şi modele,
mărci şi indicaţii geografice, topografii pentru produse semiconductoare şi
altele asemenea.
2. Impozitarea veniturilor obținute din valorificarea
drepturilor de autor.
2.1.
Regula
stabilirii bazei de calcul pentru
impozit: Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate
intelectuală prin aplicarea unei cote forfetare de 40% (recomandat a fi
accesată dacă cheltuielile sunt mai mici de 40% din venitul brut) – regula
stabilită de art. 70 C.fiscal.
Venitul
net din drepturile de proprietate intelectuală se stabilește prin aplicarea
cotei de 40% asupra venitului brut.
În
cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate
intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi
al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină
prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune
colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără
aplicarea cotei forfetare de cheltuieli de mai sus.
În
acest caz, care constituie regula, contribuabilii (autorii, în cazul nostru) au
doar obligația fie de a completa numai partea referitoare la venituri din
Registrul de evidenţă fiscală (fără evidențierea cheltuielilor) fie, îşi
îndeplinesc obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de
plătitorul de venit (în acest din urmă caz, au obligaţia să arhiveze şi să
păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului prevăzut de
lege – 5 ani- şi nu au obligaţii privind
conducerea evidenţei contabile).
2.2.
Opțiunea stabilirii bazei de calcul
pentru impozit (recomandat a fi accesată dacă cheltuielile deductibile depășesc
40% din venitul brut): stabilirea a venitului net anual din activităţi
independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.
Articolul
71 oferă autorilor (și celorlalte categorii de contribuabili care obțin
venituri din activități independente, impuși pe bază de norme de venit)
opţiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din
contabilitate, potrivit prevederilor art. 68 Cod fiscal. Opțiunea, odată
accesată (prin completarea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit
cu informaţii privind determinarea venitului net anual în sistem real şi
depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie
inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani) este obligatorie pentru
contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră
reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la
sistemul anterior.
În
acest caz, contabilitatea contribuabilului este mai strictă, venitul net anual
se va determina se în sistem real,
pe baza datelor din contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi
cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării acestor venituri.
Venitul
brut, cheltuielile deductibile și cheltuielile deductibile limitat sau
cheltuieli nedeductibile sunt detaliate în art. 68 C.fiscal. sens în care nu le
mai detaliem aici.
2.3.
Impozitul
pe venit – există două opțiuni de plată a impozitului.
Dacă se accesează regula (pct. 2.1.)
pentru stabilirea venitului net anual, impozitul pe venit se calculează prin
reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii
veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce
evidenţă contabilă, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut din care
se deduce cota forfetară de cheltuieli, după caz, şi contribuţiile sociale
obligatorii reţinute la sursă potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii
sociale obligatorii. – art. 73 alin. 2 C.fiscal.
Adică, se aplică 16% la aproximativ 60% din venitul brut
(totalul veniturilor brute din contractele de cesiune drepturi de autor). Ar
ieși un impozit de aproximativ 9,6% din venitul brut.
În
acest caz, contribuabilul nu mai depune declarația 200 și nu mai plătește nici
un impozit suplimentar – impozit pe venitul final.
Există și opțiunea reţinerii la sursă a impozitului reprezentând
plăţi anticipate pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală –
art. 72 C.fiscal – în care plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte
entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă au obligaţia de a
calcula, de a reţine şi de a plăti impozitul corespunzător sumelor plătite prin
reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite. În
acest caz, impozitul care trebuie reţinut se stabileşte prin aplicarea cotei de
impunere de 10% la venitul brut.
În acest caz, contribuabilul (autorul) va trebui să
depună declarația 200 până la data de 25 mai anul următor în care va trece
veniturile brute obținute din contractele de cesiune drepturi de autor, iar la
cheltuieli deductibile va trece 40% din veniturile brute în cazul cotelor
forfetare de cheltuieli și contravaloarea contribuțiilor sociale reținute.
Ulterior depunerii declarației 200, ANAF va emite o
decizie de impunere pentru plata diferenței de venit.
Deși, la prima vedere ar fi mai bine să optăm pentru
impozitul de 10% raportat la venitul brut, recomandarea este ca opțiunea să se
facă pentru 16% deoarece, impozitul de 10% se aplică la venitul brut, pe
când cota de 16% se aplică la venitul brut diminuat cu 40% cota forfetară și cu
contribuțiile sociale.
În
plus, nu mai este nevoie să se depună declarația 200.
Dacă
impozitarea venitului se face în sistem real (pct. 2.2.) contribuabilul va depune declarațiile 220 (venit
estimat) și declarația 200 (venit realizat) și impozitul datorat va fi calculat
prin aplicarea procentului de 16% la diferența dintre venitul brut și după
deducerea cheltuielilor deductibile (în prealabil, se scad din venitul brut și
contribuțiile sociale).
În timpul anului fiscal, după depunerea
“estimativei” 220 (31 ianuarie pentru anul în curs), se va plăti impozit la
venitul estimat, urmând ca, în 60 de zile de la emiterea deciziei de impunere
de regularizare, după depunerea declarației 200 – venit realizat (până la 25
mai anul următor) să se plătească diferența de impozit față de ceea ce se
estimase.
Concluzie:
Având în vedere că sunt rare
situațiile în care cheltuielile pentru desfășurarea activității de drepturi de
autor depășesc 40% din venituri recomandăm stabilirea venitului net anual prin
aplicarea cotei forfetare de 40% și impozitarea cu 16% a venitului brut după
deducerea contribuțiilor sociale și a acestei cote forfetare.
Despre CASS și CAS în cazul veniturilor obținute din
contractele de cesiune drepturi de autor și declarațiile fiscale/calendarul
declarațiilor fiscale în articolele următoare.
Pentru orice alte detalii în materie fiscală, vă
stăm la dispoziție la adresa de email office@studiolegal.ro sau la numărul de telefon 0744632262.
StudioLegal/Av.B.R.C./24.11.2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu