Lupta pentru alegerile locale a început: Neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat judecătorii Curţii Constituţionale a României, la data de 22.06.2016, referindu-se la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, potrivit căreia primarii, consilierii locali şi judeţeni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, cu suspendare, îşi pot păstra mandatul, şeful statului argumentând că actul normativ contravine Constituţiei, jurisprudenţei C.C.R., dar şi principiilor statului de drept.

În sesizarea înaintată C.C.R. se arată: "Noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege. În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice în coordonatele statului de drept".

Preşedintele României afirmă că este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracţiunii şi titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorităţii publice de către persoana condamnată.

De asemenea, în sesizare se mai menţionează: "Diminuarea prin lege a standardelor de integritate şi de luptă împotriva corupţiei, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, iar nu şi în cazul altor fapte de corupţie prevăzute în Codul penal şi în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum şi angajamentele internaţionale asumate de România. Se încalcă, în consecinţă art. 11 coroborat cu art. 1 alin. (3) din Constituţie"

La începutul lunii iunie, Senatul a respins cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la această lege. Sesizarea C.C.R. a fost ultima cale de atac.

Potrivit comunicatului de presă publicat pe site-ul Curții Constituționale, în data de 6 iulie 2016, Plenul Curții Constituționale s-a întrunit pentru a soluționa, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.        

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este neconstituţională, în ansamblul său.

Curtea a reținut că, prin instituția încetării de drept a mandatului aleșilor locali în cazul unei condamnări penale la o pedeapsă privativă de libertate, valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deține mandatul și exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă plasează prin ea însăși alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv. Excluderea de la sancțiunea încetării de drept a mandatului a persoanelor pentru care executarea pedepsei penale a fost suspendată echivalează cu un privilegiu acordat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art. 16 alin. (1), (2) și (3) din Constituție.

În ceea ce priveşte modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile de luare de mită şi dare de mită, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reţinut că norma generează discriminări între persoane aflate în situaţii juridice identice şi, pe de altă parte, creează privilegii pentru persoane care exercită atribuţii de putere publică – consilieri locali şi judeţeni - şi care, alături de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, se încadrează în aceeaşi categorie juridică a aleşilor locali, dar cărora nu li se aplică sancţiunea încetării de drept a mandatului.

În concluzie, Curtea a constatat că legea modificatoare deturnează în mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta integritatea, cinstea şi răspunderea aleşilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept.

Această decizie vine în contextul în care, în urma alegerilor locale ce au avut loc luna trecută, au fost aleşi candidaţi care au fost condamnaţi penal sau care sunt urmăriţi penal.

Red. StudioLegal Av. D.I., M.R. /07.07.2016