Evitarea dublei taxări – cazul salariaților – partea I

Pe plan internațional, sunt 2 convenții model care stau la baza convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate între state:

– Convenția-model OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), care avantajează în general statele mai dezvoltate, statele în care își are rezidența beneficiarul veniturilor (ex: titularii brevetelor, creditorii, etc.)

– Convenția-model ONU (Organizația Națiunilor Unite), care avantajează în general statele mai sărace, considerate state de sursă ale veniturilor și care nu a putut fi adoptată pe scară largă în relațiile cu statele dezvoltate.

Vom prezenta pe scurt normele din Convenția-model a OECD cu privire la taxarea și impozitarea veniturilor salariale și a celor similare veniturilor salariale.

Conform art. 16, 18 și 19 din Convenția-model prevăd următoarele:

-       Taxele se plătesc în statul contractant de rezidență a salariatului dacă activitatea este desfășurată în acel stat – regula;

-       Dacă activitatea este desfășurată în alt stat contractant, taxele se plătesc în acel stat - regula; 

-       Excepții de la a doua regulă:

o   Dacă salariatul este prezent înal doilea stat contractant pentru o perioadă sau pentru perioade care nu depășesc 183 de zile în orice perioadă de 12 luni îndepând sau terminând în anul fiscal respectiv;

o   Remunerația este plătită de, sau în numele unui angajator care nu este rezident al celuilalt stat contractant (statul în care se desfășoară activitatea);

o   Remunerația nu este suportată de o enitate permanentă pe care o are angajatorul în celălalt stat contractant;

Regula de bază este că taxele se plătesc în statul în care se desfășoară activitatea de către salariat, cu excepția datoriilor aferente pensiei.

Diferite tipuri de remunerații:

-       Remunerația primită la terminarea contractului de muncă se taxează în statul în care s-au desfășurat activitățile relevante;

-       Remunerația primită în cazul concedierii pentru perioada de preaviz în cazul în care nu se mai prestează muncă în această perioadă: remunerația se taxează în statul în care, în baza circumstanțelor concrete, se poate stabili că ar fi prestat munca respectivă;

-       Despăgubirile stabilite de instanțele de judecată în cazul unei concedieri ilegale sau ca urmare a încălcării dispozițiilor contractuale se taxează în funcție de scopul stabilit pentru acordarea acestor despăgubiri, rescpectiv se are în vedere ce se dorește a se compensa prin acordarea acestor despăgubiri; de exemplu dacă se acordă despăgubiri pentru concedierea fără un termen de preaviz suficient, despăgubirile vor fi taxate ca și remunerațiile pe care acestea le înlocuiesc;

-       În cazul remunerației primite de salariat în baza unei clauze de neconcurență aceasta nu are legătură directă cu activitatea prestată și se va supune taxării în statul în care are reședința salariatul în perioada în care primește această remunerație; excepție face cazul în care această remunerație este plătită lunar salariatului în timpul prestării muncii, ceea ce presupune aplicarea acelorași dispoziții ca în cazul salariului;

-       Asigurarea medicală și asigurarea de viață după terminarea contractului sunt supuse taxării în statul în care activitatea a fost desfășurată;

-       Remunerația pentru perioade în care nu este necesară munca se taxează în statul unde se poate presupune în mod rezonabil că s-ar fi prestat activitatea, acesta fiind de cele mai multe ori statul în care s-a prestat efectiv munca înainte de încetarea muncii;

  

                                                                                                                                                        Red. Av. I.D./StudioLegal/02.07.2015