Modificările Statutului profesiei de avocat Patrimoniul de afectaţiune al avocaţilor

În Monitorul Oficial al României nr. 173 din 12.03 2015 a fost publicată Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 1069 din 7 martie 2015 prin care a fost completat art. 180 din Statutul profesiei de avocat, noile reglementări stabilind procedura tranzitorie prin care avocatul stabileşte patrimoniul de afectaţiune necesar exercitării profesiei.

Noul Cod Civil a introdus principiul divizibilităţii patrimoniului, art. 31, alin. 2 stabilind că patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaţiuni în condiţiile legii.

Patrimoniile de afectaţiune sunt masele patrimoniale fiduciare, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum şi alte patrimonii determinate potrivit legii.

În baza acestor prevederi, avocatii au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condițiile legii.

Care este în prezent procedura prin care un avocat îşi stabileşte acest patrimoniu?

Prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 852 din 14 decembrie 2013 s-a introdus în statutul profesiei de avocat prevederea conform căreia la constituirea formelor de exercitare a profesiei, precum şi ulterior acestui moment, avocaţii au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condiţiile legii.

Practic, avocatul trebuie să înscrie patrimoniul afectat exercitării profesiei în Registrul electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor, înscrierea având efecte de opozabilitate faţă de terţi în condiţiile prevăzute de lege.

Această procedură nu este funcţională întrucât, până în prezent, nu au fost adoptate regulile privind organizarea şi funcţionarea Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor.

Pentru a acoperi lacuna legislativă, U.N.B.R., prin hotărârea nr. 1069 din 7 martie 2015, a adoptat reguli tranzitorii referitoare la clarificarea modalităţii de operare a diviziunii patrimoniale în materia profesiei de avocat.

Pentru a opera diviziunea patrimonială avocatul are două posibilităţi, în conformitate cu prevederile noi incluse în art. 180, alin. 5 din Statutul profesiei de avocat:

1.  prin declarația înscrisă în statutul societății civile profesionale, în actul de înființare al cabinetului individual de avocat, în convenția de asociere a cabinetelor individuale de avocați, după caz;
2. prin declarație separată, întocmită în formă scrisă și înregistrată la baroul din care face parte avocatul.

Baroul va oferi informaţii privind masa patrimonială afectată exercitării profesiei avocatului, conform declarațiilor înregistrate la barou, oricărui creditor a cărui creanţă s-a născut în legătură cu profesia de avocat.

Diviziunea patrimoniului asigură protecţie avocatului  în ceea ce priveşte bunurile care pot fi urmărite de creditori: bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanţe  s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Mai mult, aceşti creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului (art. 2324, alin. 4 Noul Cod Civil).

În ceea ce priveşte aplicarea în timp a acestor reguli, art. 151 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil stabileşte că dispoziţiile art. 2.324 alin. 4 din Codul civil se vor aplica în cazurile în care profesionistul îşi operează diviziunea patrimoniului după intrarea în vigoare a Codului civil.

În concluzie, până la implementarea Registrului electronic al evidenței patrimoniului de afectațiune al avocaților, avocaţii pot stabili patrimoniul de afectaţiune prin declaraţia înscrisă în actul de înfiinţare sau prin declaraţie scrisă înregistrată la baroul din care fac parte.

Red. StudioLegal/CJ. M.S.B./09.04.2015