Noul cod de procedură penală atribuie procurorului competența de a decide
renunțarea la urmărirea penală în condițiile prevăzute de art. 318. Astfel, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de
cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în
raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul
urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care
s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un
interes public în urmărirea acesteia.
Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea
interesului public sunt avute în vedere şi
persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii
infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea
consecinţelor infracţiunii.
Procurorul
poate dispune, după consultarea suspectului
sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre
următoarele obligaţii:
a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să
repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare
a acesteia;
b) să ceară public scuze persoanei vătămate;
c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă
între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de
sănătate, persoana nu poate presta această muncă;
d) să frecventeze un program de consiliere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu